Mariana Gheorghe, Petrom: Am inceput procesul de prioritizare a investitiilor din cauza crizei

Vanzarea segmentului de petrochimie, gasirea unor parteneri pentru dezvoltarea Doljchim, vanzarea Petrom Distributie Gaze, a motelurilor, terenurilor sau statiilor neprofitabile sunt analizate acum de companie in scopul reducerii pe cat posibil a costurilor operationale.
"Am inceput sa studiem portofoliul de proiecte pe toate diviziile si urmarim doua lucruri in prioritizarea lor: rentabilitatea si perioada de recuperare a investitiilor. Luam in calcul diverse scenarii care constituie elemente de constructie bugetara pentru anul viitor", a declarat Mariana Gheorghe, directorul general executiv al Petrom. Spre exemplu, pe partea de explorare si productie, in cazul unor investitii cum ar fi dezvoltarea zacamantului off-shore Delta, se ia in calcul posibilitatea folosirii unor tehnologii mai ieftine chiar si in contextul in care nu s-ar mai realiza termenele initiale de finalizare. Segmentul de rafinare, dar si cel de retail, activele non-core ale companiei sunt directii in care reprezentantii Petrom se uita in acest moment pentru reducerea cheltuielilor operationale in timpul crizei.
"Nu am luat inca decizia de a vinde rafinaria Arpechim, dar ne gandim la transformarea acesteia astfel incat sa aiba si alte utilizari. Mai avem timp cativa ani sa decidem ce vom face cu aceasta unitate, in contextul in care noi acum ne concentram pe dezvoltarea Petrobrazi. Avem negocieri cu un partener pentru vanzarea Petrom Distributie Gaze, cautam potentiali parteneri pentru Doljchim si incercam sa vindem motelurile, terenului si statiile care nu sunt rentabile", a mai precizat Mariana Gheorghe.
Potrivit acesteia, cu cat scade pretul barilului de petrol, cu atat mai tare este afectat cash-flowul companiei si deci abilitatea acesteia de a obtine fonduri pentru investitii, strategiile privind contrplul costurilor devenind foarte importante.
Pe segmentul de rafinare si marketing, vanzarile prin statii ale Petrom au crescut cu 26% in al treilea trimestru al anului comparativ cu perioada similara din 2006, in timp ce volumul total a crescut cu 6% in perioada analizata.
In primele noua luni ale anului, vanzarile prin statii au crescut cu 25%, in timp ce vanzarile totale au crescut cu 14% fata de primele noua luni din 2007. Insa, comparativ cu al doilea trimestru al anului, vanzarile totale din marketing au crescut cu doar 2,7% in al treilea trimestru in conditiile in care cresterea inregistrata in al doilea trimestru fata de primul a fost de 18%.
"Criza financiara va afecta si pietele economiei reale. Ar fi nerealist sa nu ma astept la acest lucru, iar acest fenomen se va vedea si asupra consumului de carburanti. Cu toate acestea, in luna octombrie a anului acesta am inregistrat recordul absolut de vanzari prin intermediul statiilor, cresterea in volum fata de aceeasi luna a anului trecut fiind de peste 30%, pana la un nivel de 200 de milioane de litri. Beneficiem de cele mai scazute preturi la pompa, iar investitiile in partea de servicii se vad. Cu toate acestea, pentru anul viitor sper sa atingem un nivel similar de vanzari cu cel de anul acesta, cu o marja de plus/minus 5%", a mai declarat reprezentanta Petrom.
Potrivit acesteia estimarea pentru anul viitor tine cont de impactul pe care criza il va avea asupra clientilor corporate si asupra bonitatii lor.
"Inca nu intelege nimeni impactul acestei crize si de aceea este foarte dificil de facut acum estimari pentru ceea ce va urma", a mai precizat Gheorghe.
Pe partea de rafinare, compania a procesat 4,57 mil. tone de titei in primele noua luni ale anului, in crestere cu 2% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. Marjele de rafinare au scazut cu 86% in perioada analizata pana la un nivel de 0,59 dolari/ baril, reflectand pe de o parte deterioarea marjelor la benzina si la produse grele, precum si diferenta mai mica intre titeiul Bret si Ural, iar pe de alta parte, efectul negativ al pretului ridicat al titeiului asupra consumului propriu de energie.
Pe partea de explorare si productie, cel mai important segment de business din cadrul Petrom, in al treilea trimestru al anului s-a inregistrat un profit operational (EBITDA) de 1,67 miliarde de lei (466,4 mld. euro), in crestere cu 81% comparativ cu perioada similara a anului trecut si cu 25,7% mai mare fata de al doilea trimestru al acestui an, in ciuda scaderii accelerate a pretului titeiului incepand din luna august.
Pretul titeiului Brent a scazut de la un maxim de 143 de dolari pe baril la mijlocul lunii iulie la 60 de dolari pe baril la finele lunii octombrie.
Investitiile in segmentul de explorare si productie in al treilea trimestru al anului au ajuns la 893 de milioane de lei (294,4 milioane de euro), in crestere cu 21% fata de aceeasi perioada din 2007.
Productia totala a fost de 51,89 milioane barili echivalent petrol in primele noua luni, in scadere cu 2% fata perioada similara din 2007. In primele noua luni ale anului, segmentul de explorare si productie a generat un profit operational de 4,27 mld. lei (1,19 mld. euro), cu 68% mai mare fata de aceeasi perioada din 2007.

Fondurile mutuale de actiuni au pierdut 7% din active in octombrie

Piata fondurilor mutuale, aflata deja intr-o stare de subdezvoltare din cauza scandalului FNI din 2000, primeste acum lovituri naucitoare din cauza scaderii puternice a actiunilor de pe Bursa.

Investitorii au facut in octombrie retrageri record de 23,3 mil. lei (6,3 mil.euro) din fondurile romanesti de actiuni si diversificate, speriati de una dintre cele mai dramatice scaderi suferite de Bursa de Valori din Bucuresti (BVB).
Fondurile de actiuni au inregistrat retrageri nete in valoare de 9,2 mil. lei in octombrie, cel mai mare volum de anul acesta, in timp ce din fondurile diversificate (care investesc in actiuni si instrumente cu venit fix) au iesit 14,1 mil. lei, potrivit raportului lunar realizat de Asociatia Administratorilor de Fonduri (AAF). Mai mult, in primele zece luni ale anului fondurile de actiuni au inregistrat retrageri nete de 15,3 mil.lei, in timp ce investitorii in fondurile diversificate au facut retrageri nete in valoare de 28,6 mil. lei.

Impact: Ne-am putea orienta catre locuinte de tip "low cost"

Dezvoltatorul imobiliar Impact Developer&Contractor (IMP) ar putea fi fortat sa reduca standardele de confort ale locuintelor pe care le construieste pentru a le putea face astfel mai accesibile clientilor proprii.
"Probabil ca daca austeritatea autoimpusa a bancilor, translatata catre clienti, se va mentine, noi ne vom remodela produsele ca si companiile low-cost, care nu includ un confort nenecesar", a declarat Dan Ioan Popp, presedintele si principalul actionar al Impact Bucuresti.

CNVM respinge contestatiile lui Catalin Chelu in scandalul de la SIF5 si SIF2

Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a respins contestatiile aduse de omul de afaceri Catalin Chelu privind amenda primita de la institutie pentru depasirea pragului maxim de detinere la SIF Oltenia, de 1%, si decizia autoritatii de supraveghere de a nu-l valida in conducerea SIF Moldova. Chelu a contestat ordonanta CNVM prin care a fost amendat cu 5.000 de lei, intrucat nu a declarat ca actioneaza in mod concertat cu mai multi actionari la SIF Oltenia. El pretindea ca investigatia s-a desfasurat in mod nelegal, ajungandu-se in mod nejustificat la concluzii neconforme cu realitatea, de natura a-i aduce petentului prejudicii insemnate, potrivit buletinului CNVM. Comisia a emis o ordonanta prin care il obliga pe Chelu sa respecte, impreuna cu persoanele care actioneaza concertat la SIF Oltenia, prevederile legale privind pragul maxim de detinere de 1%. Totodata, CNVM a obligat CA al SIF Moldova sa convoace o noua AGA pentru analizarea oportunitatii de mentinere a omului de afaceri in functia de membru si presedinte al CA.

Bursa de Valori a modificat conditiile de promovare la categoriile superioare

Companiile care vor sa promoveze la Categoria I a Bursei trebuie sa aiba o capitalizare de minimum 30 milioane euro, fata de 8 milioane euro in prezent, sa inregistreze o lichiditate aproape dubla fata nivelul prevazut de reglementarile in vigoare si sa prezinte un plan de afaceri pentru trei ani. Consiliul Bursei de Valori Bucuresti (BVB) a aprobat, in luna aprilie, modificarea criteriilor pentru promovarea de la Categoria a II-a la Categoria I a Bursei si de mentinere la cele doua categorii. De asemenea, emitentii vor prezenta un plan de afaceri pentru urmatorii trei ani, fata de doi in prezent. Pentru transferul la Categoria I au fost modificate si valorile a doi indicatori de lichiditate. Astfel, numarul mediu de transferuri creste de la 5 la 28 de tranzactii pe zi, iar valoarea medie a schimburilor urca de la 25.000 lei la 45.000 lei.

Oferta ArcelorMittal pentru preluarea operatorului Comvex Constanta a fost suspendata

omisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a suspendat vineri timp de doua saptamani derularea ofertei publice lansate de Mittal Steel Holdings pentru preluarea operatorului portuar Comvex Constanta, se arata intr-o decizie a autoritatii, remisa Bursei de Valori Bucuresti. Oprirea temporara a ofertei a fost decisa ca urmare a unor adrese formulate catre CNVM de Comvex si o parte dintre actionarii firmei, printre care si Solidmet, investitorul care detine pachetul majoritar din capitalul operatorului portuar, se spune in anuntul institutiei. Mittal Steel Holdings a lansat, in 22 octombrie, o oferta publica pentru a prelua 64% din actiunile Comvex, cu o valoare totala de 155,6 milioane de lei (aproximativ 42 milioane euro). Conducerea Comvex considera ca oferta este nelegala pentru ca nu a fost realizata de catre firma care detinea pachetul de control la Comvex, respectiv Expert Placement Services Limited, ci de o entitate din grupul ArcelorMittal, iar oferta s-a adresat doar unei parti din actiunile detinute de actionari, respectiv capitalului nemajorat al Comvex. Suspendarea ofertei de preluare la operatorul portuar vine in contextul in care Expert Placement Services Limited a contestat in justitie hotararea de majorare a capitalului Comvex, luni urmand sa aiba loc un nou termen in acest proces, potrivit lui Viorel Panait, directorul general al Comvex.

SIF Transilvania vrea sa cheltuiasca 15 mil. euro pe hotelurile din Covasna

SIF Transilvania ar putea sa inceapa de anul viitor o investitie in valoare de circa 15 milioane de euro pentru modernizarea hotelurilor Caprioara, Covasna si Cerbul din centrul statiunii Covasna, potrivit lui Lorincz Zsigmond, primarului statiunii. Hotelurile se afla in patrimoniul SC Turism Covasna (TUAA), companie listata pe piata RASDAQ, la care SIF Transilvania este actionarul majoritar. Contactat ieri de Ziarul Financiar, Floriean Firu, directorul general adjunct al SIF Transilvania, a precizat ca proiectul de investitii pentru statiunea Covasna se afla inca in stadiul de proiectare, dupa finalizare acesta urmand sa intre in Consiliul de Administratie pentru aprobare. Potrivit lui Zsigmond, Turism Covasna a solicitat eliberarea certificatului de urbanism pentru intocmirea documentatiei de autorizare pentru modernizarea Hotelului Cerbul.
El a mai spus ca, potrivit planului, in prima faza vor fi modernizate hotelurile Cerbul si Caprioara, iar dupa finalizarea lucrarilor la acestea, hotelul Covasna va fi cel mai probabi demolat si reconstruit.
Protocolul de colaborare intre SIF Transilvania, Consiliului Judetean Covasna, Consiliul Local Covasna si Camera de Comert si Industrie Covasna pentru valorificarea mai buna a potentialului balnear al statiunii a fost semnat in 2006.

3.000 de investitori au parasit fondurile de actiuni

Investitorii au fugit din fondurile de actiuni pentru a se refugia in depozite bancare sau fonduri care investesc in instrumente de venit fix, aproape 2.800 de persoane alegand anul acesta sa se retraga din fondurile de actiuni.
Fondurile de actiuni au pierdut in primele zece luni ale anului 2.800 de investitori, in timp ce din fondurile diversificate s-au retras 1.600 de persoane. Cea mai mare parte a investitorilor s-au refugiat in depozite bancare sau fonduri care investesc in instrumente cu venit fix, sunt de parere administratorii.

AVAS va elabora un plan de salvare a Oltchim

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) vrea sa elaboreze un plan de sustinere a combinatului Oltchim Ramnicu Valcea pe timp de criza, similar cu cele anuntate de autoritatile din intreaga lume, inclusiv sub forma unui imprumut, pentru a ajuta compania in contextul crizei financiare, si va anunta Comisia Europeana (CE) despre aceasta operatiune.
"Am discutat cu administratia societatii (n.r. - Oltchim) si incercam un program de revitalizare a activitatii. Vreau sa il intocmim in aceste zile si sa il notificam si Comisiei Europene. Daca e nevoie sa presupuna si o infuzie de capital sub forma de imprumut, deci un ajutor de salvare cum se numeste in legislatia europeana, o sa apelam si la asta", a declarat Teodor Atanasiu, presedintele institutiei.

Ceuca, Broker Cluj: Investitorii parca au inceput sa acumuleze

Bursa a inchis saptamana cu noi aprecieri, continuand astfel revenirile din ultimele doua saptamani. Indicele celor mai lichide zece societati din piata, BET, a crescut vineri cu 2,1%, in vreme ce indicele general al pietei, BET-C, s-a apreciat la randul sau cu 2,6%.
Cele mai importante cresteri au fost inregistrate din nou de catre societatile de investitii financiare, indicele de ansamblu al acestora, BET-FI, crescand cu aproape 7,1% vineri. De altfel, de la inceputul saptamanii, indicele SIF-urilor a sarit cu circa 28,6%, in vreme ce in ultimele doua saptamani acesta a avansat cu 42%. BET-C a avansat saptamana trecuta cu aproape 10%, in vreme ce BET a crescut cu 10,6%.

Economia pe hartie arata din ce in ce mai bine

2002 - cel mai bun an economic dintre ultimii 12. Cel putin asa arata cifrele. Acestea au depasit in mai multe cazuri asteptari considerate oricum prea optimiste in urma cu 12 luni: cresterea economica s-a mentinut peste 4,5%, inflatia a scazut sub 20%, exporturile au batut recordul cu peste 13 mld.$.
S-a restructurat mai mult economia in 2002? S-a privatizat mai mult? Au dat navala investitorii straini? Cu siguranta, nu. Si atunci, cifrele sunt doar cifre?
Un raspuns ar putea fi concluzia unei analize a Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD): cresterea economica inregistrata de Romania in ultimii trei ani reprezinta mai degraba "recuperare", decat progres economic solid. Ceea ce inseamna ca procesul real de crestere, tradus in investitii si sporuri de productivitate de-abia incepe.
Adevarul este ca 2002 a beneficiat de o acumulare de rezultate ale unor masuri economice luate in anii precedenti, dar si de o conjunctura externa neasteptat de favorabila. Acestea au fost dublate de politici fiscale si monetare mai consistente. Ceea ce inseamna ca exista premise pentru un mediu economic din ce in ce mai prietenos in Romania.
Analistii spun ca 2003 ar putea face diferenta, pornind de la acumularile din ultimii trei ani.
Cifrele din ce in ce mai bune pe parcursul lui 2002 au imbunatatit net pozitia externa a Romaniei, care gaseste din ce in ce mai usor bani pe pietele externe de capital. A contat inclusiv cresterea continua a rezervei valutare, care incheie anul aproape de sapte miliarde de dolari.
Agentiile de evaluare financiara au inceput sa ia in considerare aceste cifre, insa fara multa graba. Romania nu primeste inca notele unei economii in care investitiile au un grad ridicat de siguranta, asa cum este cazul tarilor vecine. Din acest punct de vedere, Bulgaria este cu un pas inaintea Romaniei. Nici un este prea greu, avand in vedere ca Romania este singura tara din regiune cu inflatie de peste 10%. 2002 a adus insa o scadere a inflatiei cu mai mult de zece puncte procentuale, ceea ce incepe sa aduca "adevarul" in economie. Bugetul de stat pe anul viitor este construit pe estimarea unei inflatii de 14%, in timp ce BNR merge pe o prognoza mai optimista, de 13%. Reducerea peste asteptari a inflatiei in 2002 a fost posibila, fara indoiala, si datorita unei conjuncturi favorabile: scaderea inflatiei la nivel mondial, scaderea pretului titeiului, evolutia raportului euro/dolar, care permis mentinerea unui curs stabil al leului si a contribuit astfel la frangerea, cel putin pentru o perioada, a asteptarilor inflationiste.
Mediul economic a beneficiat, mai ales in a doua jumatate a anului, de scaderea importanta a dobanzilor.
Finantele au apasat pe acceleratie pentru scaderea dobanzilor mult mai vizibil incepand cu toamna acestui an.
Dobanzile platite de Ministerul Finantelor pentru titlurile de stat, fie ca sunt certificate de trezorerie sau obligatiuni, sunt etalon pentru intreaga piata bancara, trendul pe care merg acestea fiind preluat de banci in evolutia dobanzilor pasive (la depozite) si, cu anumite decalaje, si in nivelul celor active (la credite). Astfel, dobanzile la depozite au scazut rapid in a doua jumatate a anului, economiile pe termene scurte fiind remunerate cu dobanzi coborate pana la 14% - devenite real negative in noiembrie, din cauza cresterii inflatiei la 2,6%. Dobanzile au scazut si la creditele in lei, insa mult mai incet, piata tinzand spre o dobanda de 25%.
Pentru piata valutara 2002 a fost un an complet atipic prin stabilizarea cursului leu/dolar pe o perioada de aproape cinci luni, in care doar euro s-a miscat. "Fixarea" dolarului pe o perioada atat de mare a contribuit intr-o mare masura la scaderea inflatiei, prin frangerea asteptarilor de crestere a preturilor din cauza cresterii dolarului. In acelasi timp, cresterea euro a sustinut puternic exporturile, care au depasit toate asteptarile.
Pentru 2003, BNR a anuntat schimbarea referintei pe piata valutara, dolarul urmand a fi inlocuit cu euro. In acest fel, banca centrala ar putea interveni direct asupra cursului leului fata de moneda europeana.
2002 a fost pentru Romania al doilea an consecutiv cu o prezenta importanta pe pietele internationale de capital, dupa mai multi ani de intrerupere.
Investitorii straini au plasat peste un miliard de dolari in titluri de valoare emise de statul roman sau de companii cu capital de stat. Numai ministerul finantelor a imprumutat aproape 700 milioane de dolari printr-o emisiune de euroobligatiuni. Termoelectrica a strans 200 milioane de dolari cu garantia statului, in timp ce compania CFR Marfa a imprumutat pe cont propriu 119 milioane de euro.
Chiar daca 2002 nu a adus noi investitii straine directe importante, intrarile de capital strain, reflectate in balanta de plati externe, pot fi considerate masive. Desi nu stie prea multe despre aceste intrari, cert este ca sustin contul curent pentru a incheia anul cu un deficit de pana in 1,5 miliarde de dolari.

Politica externa: punct lovit. Cea interna: multe tinte ratate

entru Romania, cel mai bun an din punct de vedere politic si economic a venit cu intarziere de mai multi ani.
Invitarea Romaniei pentru a adera NATO a avut la baza mai mult o conjunctura externa si mai putin succesele interne ale politicii romanesti.
Din punct de vedere economic, cresterea este mai mult o recuperare a declinului din anii anteriori. Ceea ce este de remarcat este faptul ca se fac investitii importante si ca incep sa vina si in Romania companiile internationale mari, cu nume, fie prin achizitii, fie prin dezvoltarea unor afaceri de la zero.
Romania devine din ce in ce mai mult o piata atractiva pentru companiile straine, care au forta financiara de a dezvolta afacerile.
Spre deosebire de anii precedenti, cand politica interna era pusa pe primul loc, de cele mai multe ori in detrimentul celei externe, anul acesta raportul pare sa se fi schimbat. Cele mai multe dintre deciziile si demersurile pe care liderii politici le-au facut conduc catre aceasta concluzie.
Iar raspunsurile primite din partea cancelariilor occidentale si europene arata ca aceasta schimbare de abordare a fost oportuna.
Anul 2002 a inceput pentru romani cu dobandirea dreptului de a calatori liber in spatiul Schengen, fara vize. Bucuria a fost cu atat mai mare cu cat Romania era singurul stat candidat la UE supus obligativitatii vizelor. Ceea ce a urmat a confirmat insa unele dintre rezervele responsabililor europeni. Presa europeana a scris, in repetate randuri despre probleme provocate in strainatate de emigrantii romani, cazurile din Franta fiind de notorietate.
Insa, cea mai importanta zi politica a anului 2002 este, indiscutabil, ziua de 21 noiembrie, cand Romania a fost invitata sa adere la NATO. Discursul secretarului general al NATO George Robertson, prin care propunea sefilor de stat si de guvern din statele membre NATO sa accepte invitarea in Alianta a Romaniei, Bulgariei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Slovaciei si Sloveniei, ramane punctul de referinta. Liderii politici de la Bucuresti s-au grabit sa comenteze si sa salute decizia de la Praga, insa si de aceasta data dihotomia putere-opozitie nu a disparut.
Liderii puterii au vorbit despre schimbarile pe care le va aduce invitarea Romaniei la NATO, in timp ce reprezentantii opozitiei au subliniat pasii facuti pana la acest moment si, implicit faptul ca succesul li se datoreaza in mare parte si lor.
Doua zile mai tarziu, Romania polariza din nou atentia internationala. Motivul il constituia vizita la Bucuresti a presedintelui american George W Bush.
Evenimentul care incheie anul politic este summitul de la Copenhaga, reuniune la care Romania a fost reprezentata de presedinte, premier si ministri.
Tot in acest an, relatiile Romaniei cu UE au fost la un moment dat puse la incercare de acordul semnat de Guvernul de la Bucuresti cu SUA privind imunitatea militarilor americani in fata Curtii Penale Internationale, Acordul semnat la 1 august, a atras criticile mai multor responsabili europeni.S-a ajuns pana acolo incat presedintele Parlamentului European Patt Cox a scris Parlamentului roman sa nu aprobe acest acord. Ulterior, tensiunile s-au temperat, pentru ca Acordul a ramas pe linie moarta, nemaifiind trimis la Parlament.

Spre UE in 2007

Summitul de la Copenhaga, care a incorporat in Uniunea Europeana inca 10 state, UE ajungand astfel la o populatie de 450 milioane locuitori, a produs cea mai mare piata din lume. Pentru prima data in istorie, avem de-a face cu o formatie interstatala care-si pune ca obiectiv aducere