"Chivu are peste 50% sanse sa ajunga la Real Madrid"

Pentru prima oara dupa cinci luni, impresarul Giovanni Becali a acceptat sa vorbeasca despre situatia lui Cristian Chivu, unul dintre cei mai cautati fundasi ai lumii in momentul de fata. Procuratorul a recunoscut ca pe adresa capitanului lui Ajax Amsterdam au sosit, de la inceputul sezonului, mai multe oferte din partea unor cluburi mari ale Europei. Astfel, de jucatorul in varsta de 21 de ani s-au interesat pana acum Internazionale Milano, Juventus Torino, Valencia si FC Barcelona, dar cei mai insistenti s-au aratat cei de la Real Madrid. Detinatoarea en-titre a Champions League are mari lacune in aparare si doreste sa isi completeze echipa de vedete cu inca una. "Sunt peste 50% sanse ca Cristi Chivu sa ajunga la Real Madrid", a declarat impresarul Giovanni Becali in cotidianul italian "Gazzetta dello Sport". Presedintele firmei ISM a dezvaluit, de asemenea, si suma de transfer pe care o ofera Real Madrid, 18 milioane de euro. Spaniolii sunt gata sa ii plateasca lui Chivu un salariu anual de 3 milioane de euro, dublu fata de cel pe care il incaseaza acum la Ajax, pentru un contract valabil patru sezoane.

"Chiar si o medalie de bronz la mondiale este un rezultat bun pentru oricine"

Inaintea Campionatelor Mondiale de gimnastica pe aparate echipa Romaniei a participat la trei concursuri importante, la Paris, Glasgow si Marsilia, toate incheindu-se cu rezultate foarte bune pentru noi. Ieri, la revenirea in tara, Octavian Belu, antrenorul coordonator al lotului national, a fost de acord sa spuna ce concluzii a tras dupa ce le-a vazut la lucru pe Andreea Raducan, Sabina Cojocar, Oana Ban si Oana Petrovschi, cele patru fete care ne vor reprezenta la mondialele de la Debrecen. "Concursul de la Marsilia s-a desfasurat intr-o forma insolita si nu a semanat cu ce o sa fie la Debrecen, dar am participat la Paris si Glasgow la competitii care au fost organizate la fel ca mondialele. Oricum, au fost concursuri utile pentru ca au pus gimnastele noastre in situatia de a se intalni cu o parte din adversarele de la mondiale, si spun o parte pentru ca nu am vazut chinezoaicele care vor participa la paralele, nu le-am vazut pe cele mai bune gimnaste din Rusia sau pe americance". In ceea ce priveste evolutia Andreei Raducan, vedeta echipei noastre, cea care a declarat ca dupa aceste Campionate Mondiale se va retrage din activitate, Belu a spus ca evolutia ei este in parametrii asteptati, cu ezitari, dar si evolutii de exceptie, si ca la Debrecen ea nu are voie sa greseasca. "Evolutiile Andreei sunt, asa cum am mai spus", a declarat Octavian Belu, "datatoare de sperante cu toate ca, spre exemplu, aici la Marsilia, in prima zi a facut o barna slaba, cu doua ezitari destul de mari, notata cu 9,100, pentru ca a doua zi sa aiba o evolutie foarte buna pentru care a primit 9,638. Se poate spune ca Andreea are si executii foarte bune, dar si mai putin bune, si nu putem sa ne dorim decat ca la mondiale sa prinda trei executii foarte bune". In urma cu cateva saptamani, cand s-a spus ca Andreea are probleme de greutate, Belu a spus ca ea nu poate slabi mai mult de un kilogram, dar Andreea nu a dat jos nici macar atat. "Andreea se mentine constant la 47 de kilograme si, asa cum am mai spus, acum nu se mai poate face nimic. A o slabi acum, in stil pompieristic, nu poate face decat sa o slabeasca si, practic, sa-i scada din energie". Vorbind despre competitie, Belu, care este nemultumit de felul in care aceasta a fost gandita, a declarat: "La aceste mondiale lumea vine din diferite motive: sa capete experienta, pentru a lua contact cu lumea buna gimnasticii sau pentru medalii. Este un concurs ciudat, cu calificari, semifinale si finale si este foarte riscant pentru sportivele de valoare, cu exercitii dificile. Exista chiar posibilitatea ca in finala sa ajunga sportive cu o valoare medie, cu exercitii lipsite de elemente de dificultate. In aceste conditii, chiar si o medalie de bronz este un rezultat bun pentru oricine". In ceea ce ne priveste pe noi, Belu a spus ca mergem in Debrecen, "pentru ca Romania nu-si permite sa nu mearga la mondiale", iar in privinta medaliilor pe care spera ca fetele sale sa le aduca Romaniei, Octavian Belu este foarte circumspect, dar spera sa ne descurcam cat mai bine. Octavian Belu a mai precizat ca echipa feminina a Romaniei pleaca in Ungaria pe 16 noiembrie, pe 17 va avea loc primul, si singurul, antrenament pe podium, dupa care se va intra in concurs.

SIF Moldova plateste in continuare dezmatul pe banii publici al lui Iacobov

Ieri, Bursa a penalizat actiunile SIF 2 Moldova, pe fondul informatiilor ca aceasta societate poate fi executata de AVAB pentru o suma de 3,4 milioane de dolari; cursul la inchidere a scazut cu 3,3 procente, pana la 2.750 lei, in urma unor tranzactii in valoare totala de 6,6 miliarde de lei (circa 200.000 de dolari). SIF 2 continua sa plateasca in contul matrapazlacurilor fostului presedinte al FPP 2, Corneliu Iacobov. Acest Iacobov, prosper om de afaceri, care, natural, face parte din faimosul top 100 al celor mai bogati romani din acest an, se indeletnicea la jumatatea anilor '90 cu garantarea unor imprumuturi luate de alti oameni de afaceri la banci de stat, garantare cu banii "privati" ai milioanelor de romani. Iata unul din cazuri - avalizarea unor bilete la ordin pentru firma Max-Invest, in valoare de 3,4 milioane de dolari. SIF 2 a pierdut contestatia ulterioara pana la instanta suprema, astfel incat acum AVAB - care a preluat creanta asupra Max - poate executa in orice moment garantia. Presedintele SIF 2, Alexandru Matei, spune ca prin constituirea unor provizioane pentru aceasta suma, la acest moment, se poate vorbi de o nerealizare cu 71,2 miliarde a profitului net programat pentru 2002 (254 miliarde de lei). Pana la sfarsitul anului, prin cresterea veniturilor, s-ar putea sa se mai acopere din aceasta gaura. In orice caz, presedintele SIF 2 ii asigura pe actionari ca dividendele pentru 2002 nu vor avea de suferit pentru ca SIF are rezerve rezultate din profitul pe 2001 nerepartizat, de 80 miliarde.

Romania va importa energie de la Chisinau

Compania Electrica va semna, saptamana viitoare, cu societatea Energoexport Chisinau - Republica Moldova, uncontract privind achizitionarea unei cantitati de energie electrica de 720.000 MWh, intr-un interval de un an, prin intermediul unei licitatii organizate de Bursa Romana de Marfuri, a declarat agentiei Mediafax Ioan Damian, directorul Directiei Furnizare din cadrul Electrica. Cele doua parti au semnat, miercuri, un acord de principiu, care prevede ca achizitionarea respectivei cantitati de energie electrica se va realiza la un pret sub valoarea celui practicat de Termoelectrica, situat la nivelul de 39 de dolari/MWh. Livrarea energiei va incepe de la 1 decembrie, a precizat Damian. Cei 720.000 MWh vor asigura alimentarea unor zone din Moldova, fiind vizat consumul din judetele Vaslui, Suceava si Botosani. Transportul energiei electrice se va realiza prin liniile electrice aeriene (LAE) de 110 kV pe distanta Stanca-Costesti, respectiv pe distanta Cioara-Husi, in sistem interconectat. Aceasta modalitate de transport implica separarea unei portiuni a sistemului energetic romanesc, si anume portiunea aferenta unui judet sau a unei portiuni de judet, care urmeaza sa fie ra

Investitorii FNI - din nou la vot

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare va organiza o noua si ultima consultare a investitorilor de la Fondul National de Investitii, pentru a decide componenta Consiliului de Incredere al fondului, potrivit normelor CNVM - a declarat presedintele AVAB, Ionel Blanculescu. "Din cei noua oameni care au strans un numar suficient de voturi, vor fi desemnati trei care vor forma Consiliul de Incredere, iar dupa aceasta consultare treaba noastra la FNI se va incheia, urmand sa ramanem doar parte in procesele aflate pe rol" - a precizat Blanculescu. In cadrul primei consultari pe aceasta tema, investitorii i-au nominalizat pentru a fi membri in Consiliul de Incredere al FNI pe Nicolaevici Mihai, Popescu Vergil, Dumitru Dragos Dan, Mazilescu Ovidiu, Gaina Petru, Tiron Constantin, Hadi Ioan, Dinescu Victor si Fotache Jean Teodor. La inceputul acestui an, AVAB a organizat, conform Legii nr. 333/2001, un sondaj printre investitorii FNI, care puteau opta pentru una din trei variante: continuarea activitatii ca fond deschis, transformarea in fond inchis de investitii sau lichidarea FNI. Rezultatul sondajului a fost continuarea activitatii FNI ca fond deschis de investitii, asa cum a fost infiintat. Sa mai notam ca procesul penal, in care sunt inculpate 13 persoane fizice, in frunte cu fugara Maria Vlas, pentru prabusirea FNI a fost suspendat, dosarul fiind retrimis Parchetului pentru extinderea cercetarilor. De asemenea, dosarul civil, prin care pagubitii de la FNI solicita aplicarea contractului de fidejusiune, semnat de FNI si CEC, este suspendat pentru judecarea de Curtea de Apel a unui alt dosar, inaintat de Ministerul Finantelor Publice. Presedintele AVAB, Ionel Blanculescu, a spus ca va cere suspendarea procesului civil, pana la finalizarea dosarului penal, cele doua cazuri fiind legate.

PNA trebuie sa se sesizeze in privinta majorarii capitalului RomTelecom

Fostul presedinte al FPS, Radu Sarbu, a declarat, joi, intr-o conferinta de presa sustinuta la Cluj, ca Parchetul National Anticoruptie (PNA) ar trebui sa se sesizeze din oficiu cu privire la decizia de majorare a capitalului social al RomTelecom, aceasta fiind, in opinia sa, "cea mai pagubitoare decizie din istoria tarii pentru bugetul de stat". Sarbu a acuzat Guvernul ca a acceptat o majorare de capital prin care controlul operatorului national de telecomunicatii sa fie cedat investitorului grec OTE fara nici un ban la buget. "Admitand ca 16% din actiunile companiei fac 200 de milioane de dolari, rezulta ca RomTelecom valoreaza in total 1,25 miliarde de dolari, mult mai putin decat in 1998 si de trei ori mai putin decat ar trebui sa valoreze astazi, dupa patru ani de investitii. De fapt, 200 de milioane de dolari pot reprezenta cel mult 5% din actiuni", a afirmat fostul presedinte al FPS. Conform acestuia, prin majorarea de capital acceptata de Guvern "se pierde posibilitatea de a vinde cu 3 miliarde de dolari cele 65% din actiuni, plus 200-300 de milioane de dolari reprezentand prima pentru detinerea pachetului de control". Liderul taranist a mai spus ca ideea ca in contractul incheiat, in anul 1998, cu OTE cu privire la vanzarea pachetului de 35% din actiunile operatorului national de telefonie, ar fi fost trecuta o clauza referitoare la dreptul de preemptiune al investitorului grec asupra a inca 16% nu este adevarata, OTE avand doar drept de uzufruct asupra pachetului de 16%. Ceea ce a omis sa spuna fostul presedinte al FPS este ca, in ce priveste contractul de vanzare a RomTelecom, ale carui prevederi au fost girate prin propria-i semnatura, Parchetul Anticoruptie trebuia de mult sa se autosesizeze.

Export de vin si mobilier in Rusia cu garantia statului roman

Asociatia Nationala a Exportatorilor si Importatorilor din Romania a realizat primul export de marfuri romanesti in Federatia Rusa, mai exact, la Moscova, operatiuni realizate cu garantia statului roman. Este vorba de un export de vin si mobilier, garantia fiind acordata in baza unui contract incheiat cu Eximbank. "In preocuparile ANEIR se afla extinderea exporturilor romanesti de mobila, vin, produse ale industriei usoare, produse chimice, materiale de constructii si alte produse pentru care au fost identificati sau urmeaza sa fie nominalizati partenerii de contracte, din Federatia Rusa si CSI - se arata intr-un comunicat remis de ANEIR.

Investitiile straine in 2003 - doua miliarde de dolari

Agentia Romana pentru Investitii Straine (ARIS) estimeaza, pentru anul viitor, un volum al investitiilor straine in valoare de circa doua miliarde de dolari, nivel care ar putea fi atins prin privatizarea BCR si Petrom, a declarat, joi, Marian Saniuta, presedintele ARIS. El a adaugat ca investitiile straine in Romania au fost estimate la 1,4-1,5 miliarde de dolari, pentru acest an, in crestere fata de 1,37 miliarde de dolari in anul precedent. Investitorii preselectati pentru privatizarea BCR vor fi anuntati la 16 decembrie 2002, ofertele ferme de cumparare a pachetului majoritar de actiuni urmand sa fie depuse pana cel tarziu la 30 mai 2003. Ministrul Autoritatii pentru Privatizare, Ovidiu Musetescu, a declarat, la mijlocul lunii octombrie, ca termenul pentru finalizarea procesului de privatizare este 31 iulie 2003. Strategia de privatizare a SNP va fi supusa aprobarii Guvernului pana la sfarsitul anului, oficialii Ministerului Industriei estimand ca tranzactia se va incheia in cursul anului viitor.

Creditele catre sectorul productiv - in crestere cu 30 la suta

resterea creditelor bancare destinate sectorului de productie va fi, pana la sfarsitul anului, de 30 la suta, a declarat ieri, Mihai Tanasescu, ministrul Finantelor. Prezent la sedinta comuna a celor doua Camere cu privire la proiectul de buget pe 2003, Tanasescu a avut sarcina de a raspunde criticilor parlamentarilor din opozitie, rostite dupa discursul premierului Adrian Nastase. Seful Finantelor a respins criticile la adresa proiectului de buget pe 2003, acuzandu-i pe cei care le-au lansat ca incurca cifrele si nu inteleg indicatorii economici. La "fiscalitatea excesiva", Tanasescu a raspuns afirmand contrariul: "fiscalitatea s-a redus cu 9%, iar din 2003 va mai avea loc o diminuare cu inca 7%". La remarcele privind nivelul inalt al dobanzilor, seful Finantelor a raspuns facand apel la greaua mostenire (cand se inregistrau dobanzi de 70%), afirmand totodata ca, nivelul actual, de 20%, este unul istoric". In final, el a laudat cabinetul din care face parte, afirmand ca guvernul Nastase este singurul care a demonstrat ca are "capacitate de a misca lucrurile din loc".

Premierul Adrian Nastase si-a ridicat in slavi propriul guvern

Premierul Adrian Nastase a rostit, ieri, in fata Camerelor reunite ale Parlamentului, un discurs menit sa conduca la concluzia ca, in doi ani de guvernare PSD, traim intr-o altfel de Romanie, mai "reformata", mai dezvoltata. Pentru prima data, din obisnuita alocutiune sustinuta cu ocazia inceperii dezbaterilor la proiectul de buget a lipsit cu desavarsire orice referire la privatizare, la veniturile pe care conteaza statul din vanzarea societatilor pe care le mai detine. In schimb, Nastase a dezvoltat, in cuvantarea sa, omniprezenta si supereficienta guvernului: de la micro la macro, de la revitalizarea zootehniei si a sectorului vegetal, la reducerea inflatiei, totul s-a datorat si se va realiza gratie actiunilor guvernului pe care-l conduce. Dupa ce a aratat ca prezentarea bugetului la data prevazuta de lege este "o dovada a modului responsabil in care guvernul nostru trateaza problemele finantelor tarii", Adrian Nastase a vorbit iar despre "continuarea in ritm accelerat a reformelor economico-sociale", incheindu-si introducerea cu un enunt: "Si in 2003 sunt create conditiile necesare pentru ca politicile economice, ajustarile structurale si reformele institutionale sa fie aplicate cu eficienta, inscriind Romania, in mod ireversibil, pe traiectoria unei dezvoltari economice sanatoase si de durata". Singura nemultumire exprimata de premier in discursul de ieri a fost aceea ca "rezultatele masurilor intreprinse pe linia imbunatatirii generale a nivelului de trai nu s-au facut resimtite in intregul lor, mai ales la populatia cu venituri reduse". In acelasi spirit laudativ care i-a marcat cuvantarea, Nastase a vorbit si despre cheltuielile bugetare, prezentand insa versiunea optimista a acestui capitol. El a afirmat ca una din principalele modificari din bugetul pe 2003 consta in scaderea ponderii in PIB a cheltuielilor de personal, a celor materiale si a subventiilor. Verificand, constatam ca, intr-adevar, aceste cheltuieli scad, dar numai cu 0,1 la suta din PIB, in timp ce subventiile continua sa detina ponderea cea mai mare, inghitind 14,4 la suta din PIB, iar cheltuielile de capital (destinate investitiilor) 3,7 la suta din PIB. In privinta evolutiilor economice, premierul Adrian Nastase si-a sustinut indirect viziunea privind reindustrializarea, afirmand ca productia industriala a crescut cu 14 la suta, devenind astfel "motorul dezvoltarii economice a tarii" (n.r. - deci nu numai al cresterii economice). Contrazicand recentele critici ale parlamentarilor europeni vizavi de lipsa de reforma din Romania, premierul a sustinut ca "faptul ca industria reactioneaza prompt si cu eficienta la variatiile sezoniere ale cererii reprezinta o proba clara a restructurarii acesteia si, implicit, a cresterii competitivitatii sale interne si externe". El a dat ca argument cresterea ponderii livrarilor la export din resurse interne cu 0,5 procente in primele opt luni ale anului 2002, fata de 2001. Nastase a amintit si scaderea continua a ponderii stocurilor - care, in august, reprezentau 36 la suta din resursele lunare - omitand insa sa precizeze, asa cum raportul proiectului de buget o face, ca, de fapt, "amplitudinea variatiei acestora s-a redus, dinamica de doar 47 la suta conducand la o contributie negativa de 1,2 procente la cresterea reala a PIB". Referitor la investitii, seful guvernului sustine ca acestea au fost acoperite in proportie sporita din resurse interne, iar investitiile sectorului privat au crescut cu circa 22 la suta. In privinta exporturilor, aflam de la premierul Adrian Nastase ca Romania si-a surclasat, pentru prima data, toate suratele candidate la UE, reusind, in 2002, sa castige cea mai mare cota din piata UE. Vorbind despre cresterea preconizata a exporturilor in 2003 cu 10 la suta (minimum), seful Guvernului a facut o afirmatie ce se afla in flagranta contradictie cu tot ceea ce se intampla pe pietele internationale, opinand ca "pe plan european si mondial, se revine la ritmuri mai ridicate de dezvoltare".

Salonul de arta Bucuresti 2002

Salile Dalles, Apollo, Simeza, Orizont si Caminul Artei (parter si etaj) sunt cele care vor gazdui salonul de arta bucurestean de anul acesta, desfasurat intre 7 si 18 noiembrie. Vor fi expuse aproape 400 de lucrari, sectiunile propuse anul acesta fiind: conexiuni concrete, ideal informal si firescul fictiunii. Vernisajul a avut loc ieri, la Sala Dalles, iar premiile vor fi acordate vineri, 15 noiembrie, ora 18, la aceeasi sala.

"Politica statului privind sapaturile arheologice este gresita"

Ca unul care ati participat la foarte multe editii ale sesiunii stiintifice anuale "Pontica", una dintre putinele reuniuni nationale din domeniu organizate de Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie Constanta, ce considerati ca a adus, in plus, editia 2002 recent incheiata si ce anume nu s-a spus cu destula tarie, nici acum? - Cercetarea arheologica a fost sustinuta intotdeauna de stat. Nu se poate contesta. Inainte de '89, in proportie de suta la suta, acum, in proportii mai mici, dar, oricum, substantiale. Din pacate, dirijarea banilor spre cercetarile arheologice se face complet neeconomic! In fiecare an - cu bani mai multi sau mai putini, functie de cum reusesti sa atragi fondurile necesare si de importanta santierului - noi facem sapaturi arheologice. Lipseste insa preocuparea de a finaliza aceste cercetari, de a le publica. Cercetatorul, fireste, ar dori sa-si vada tiparite aceste lucrari. Dar cum? In Occident, o sapatura arheologica e finantata pe un anumit proiect, care include, obligatoriu, si elaborarea unei lucrari stiintifice, a unei monografii. Nu mi se pare normal ca un arheolog sa sape an de an, toata viata, dar sa nu mai ajunga sa-si publice vreodata rezultatul cercetarilor! Eu insumi sunt in aceasta situatie: am depozite intregi de obiecte, pe care nu apuc sa le prelucrez. Corect ar fi ca fondurile sa fie alocate pe proiecte finalizate printr-o lucrare publicata! Politica privind sapaturile arheologice este gresita! - Exista peste 200 santiere arheologice deschise, ceea ce inseamna ca bani pentru restaurare exista?! - Pentru bugetul Romaniei, a finanta, prin Ministerul Culturii, peste 200 de santiere - permanent sau temporar, lucrarile, de regula, durand ani de zile - mi se pare o risipa, atata vreme cat nu se urmareste finalizarea cercetarii si printr-o lucrare stiintifica. Numai asa informatia poate circula, lumea afla de importanta respectivului monument readus in circuit muzeal si, de ce nu turistic. Si, probabil, si autoritatile locale ar avea un alt respect pentru cercetare si patrimoniu. Speram de aceea ca noua politica anuntata in acest sens de Ministerul Culturii, de a reduce numarul de santiere finantate, pentru a aloca bani doar acolo unde chiar se face o treaba temeinica, sa nu se rezume doar la declaratii... Toti arheologii sapa, fac ceva. Dar foarte multi neglijeaza evidenta obiectelor descoperite, publicarea etc. Sunt, de aceea, descoperiri uitate prin depozite de zeci de ani, arheologii aceia au murit fara a-si vedea vreodata lucrarile editate. In fine, poate a venit vremea - ca peste tot in lumea civilizata - ca cercetarea sa fie ajutata si de sponsori privati. Autoritatile locale sunt sarace, intelegem, dar trebuie sa invete sa atraga aceste fonduri. Putine tari au atatea monumente, cetati, care, puse in valoare, ar aduce bunastarea comunitatilor locale, prin turismul cultural. Pe de alta parte, cred ca si noi, arheologii, avem o mare vina: nu ne implicam in a ne face pana la urma o datorie elementara fata de cei ce finanteaza sapaturile si fata de publicul platitor de taxe si impozite. Nu reusim si nici nu incercam macar sa facem descoperirile noastre accesibile marelui public. Nicaieri in lume un academician, un cercetator, nu se simte jignit daca scrie o carte de popularizare, pe intelesul tuturor. In acelasi timp - sa recunoastem, in sfarsit - in vitrinele muzeelor noastre sunt mult prea multe obiecte de foarte mica valoare. Lumea s-a saturat sa vada oale. Vrea lucruri frumoase. Ar trebui facute expozitii temporare - de o luna, doua - bine popularizate, cu pliante, ghiduri etc. Fiindca, azi, lumea nu mai vine in muzee pentru propaganda. Vrea sa-si bucure ochii, sa descopere ceva nestiut. Nestiutul. Aici intervine, sau ar trebui sa intervina, rolul creativ al muzeografilor. E nevoie, asadar, si de un nou mod de gandire, de o alta educatie a muzeografilor nostri.

Liza Panait sau natura si imaginatia, in simbioza perfecta

World Trade Plaza s-a umplut, luni seara, de personalitati amatoare de moda si inovatie. Colectia "Simbioze" a Casei Vili a adunat laolalta idei indraznete, combinatii spectaculoase, materiale scumpe in suprapuneri neobisnuite. Nu stiu cati au vazut pana acum cojoace brodate cu matase, hanorace din blana cusuta pe voal sau jachete cu gulere depasind in lungime poalele. Publicul de luni a avut parte de asa ceva, iar reactia sub forma de aplauze a fost entuziasta. Compleurile de zi, ca si tinutele pentru ocazii festive, au avut numitorul comun al frumoasei "nebunii" creatoare, care s-a jucat fara teama cu texturile, nuantele si detaliile. Toate convietuind in deplina armonie, asa cum elementele naturii (sursa de inspiratie a designerului Liza Panait) se afla intr-o simbioza perfecta. Ivan Patzaichin, Monica Anghel, Stela Popescu, Anca Turcasiu, Nicu Constantin, Laura Badea, Cristina Deleanu si Eugen Cristea, Silvia Dumitrescu, Iurie Darie, Celia Petricu, George Mihaita, Delia Nartea si Liviu Lucaci, Marina Almasan s-au numarat printre cei care au urmarit evenimentul. O prezenta inedita la spectacol a fost actorul Gheorghe Dinica, care nu este nici pe departe un monden. Misterul faptului ca s-a lasat atras in "cursa" unei prezentari de moda de catre distinsa lui sotie a fost elucidat: actorul insusi este un client al Lizei Panait.

Palaria lui Spirache a ajuns la Traian Basescu

George Mihaita a acordat Primarului General al Capitalei - Traian Basescu - Premiul Palaria lui Spirache (celebrul personaj al dramaturgului Tudor Musatescu) oferit pentru finantare deosebita a evenimentelor organizate de Teatrul de Comedie in aceasta stagiune. Cu finantarea Primariei Generale a Municipiului Bucuresti, Teatrul de Comedie a inceput saptamana aceasta amenajarea Salii Studio dupa un proiect al arhitectului Octavian Neculai. Sala Studio se va inaugura la inceputul anului 2003.

Cartile sub aripa Guvernului Nastase

Miercuri seara, la Casa Vernescu, intr-o atmosfera de un fast ce rar poate fi intalnit azi la manifestarile culturale, Asociatia Scriitorilor din Bucuresti a acordat premiile literare pentru anul 2001. In intreprinderea sa, asociatia a fost asistata de insusi Guvernul Romaniei, "sponsor unic" al evenimentului, reprezentat la fata locului de primul-ministru, Adrian Nastase si de ministrul Culturii si Cultelor, Razvan Theodorescu. In discursul sau care a deschis festivitatea, Iosif Naghiu, presedintele ASB, parand a uita dictonul "cine se scuza, se acuza", a precizat: "chiar daca unele voci ar putea confunda grija Guvernului cu amestecul in creatia literara si cu un nou tip de cenzura, din punctul nostru de vedere nu este asa" si, multumind inca o data autoritatilor, a caracterizat premierea, la care asistau cele doua distinse fete guvernamentale, drept "doua ore de pace". In replica, Adrian Nastase a raspuns ca "nu este vorba doar de doua ore de pace, ci de o ambianta in care se fac lucruri firesti (...), noi incercam sa ne ocupam nu numai de industrie si agricultura, de NATO si integrarea europeana, ci sa acordam mai multa atentie problemelor de spriritualitate si cultura." Cum bani se pare ca au fost destui, pentru a multumi cat mai multa lume, juriul (Nicolae Breban, Iosif Naghiu, Eugen Negrici, Mircea Ghitulescu, Stefan Agopian) a acordat cate doua premii la fiecare categorie. Cate 30 de milioane de lei au primit: D.R, Popescu, Adriana Bittel (proza), Ion Stratan, Valeriu Mircea Popa (poezie), Mihai Ispirescu, Eugen Serbanescu (dramaturgie), Dan Horia Mazilu, Andrei Oisteanu (critica), Radu Lupan, Micaela Ghitescu (traduceri), Ioana Diaconescu, Iuliu Ratiu (literatura pentru copii) si cate 15 milioane, Dan Buciumeanu si Adrian Urmanov (debut). Din partea Fundatiei pentru o Romanie Moderna un premiu special de 10 milioane a primit istoricul Neagu Djuvara. In mod straniu, ministrul MCC, Razvan Theodorescu s-a limitat doar la a poliemiza, in cateva declaratii, cu finantatorii premiilor Prometheus: "Acolo unde statul acorda un sprijin, nu exista partinire, spre deosebire de celelalte premii, care uneori starnesc rasul. Este o idee cretina ca acolo unde statul este prezent, premiul este politizat. Cand e vorba de un premiu de un miliard, pentru cultura, incep sa am anumite suspiciuni."

Pistolul de vopsit - tehnici de utilizare de la A la Z

Pentru a lacui, vopsi sau a trata cu diferite substante suprafete mari, pistolul electric poate fi o solutie eficienta. Aparatele moderne au greutate mica, sunt usor de manevrat si permit o vopsire rapida si completa. Cu ajutorul lor se pot decora obiecte mari din lemn, metal, plafoane, pereti interiori si exteriori, suprafete in relief sau cu acces dificil. Se pot livra cu o serie de accesorii care faciliteaza utilizarea. Cu pistoalele cu aer comprimat, produsul de aplicat este imprastiat pe suprafata dorita sub presiunea aerului. Exista si aparate care functioneaza fara aer comprimat, asa numitele "airless". Aceste aparate au un motor electric care pune in miscare o membrana de plastic; miscarea membranei impinge produsul cu presiune prin duza. Cand duza se afla pe pozitia "deschis", produsul este imprastiat pe suprafata respectiva. Metoda "airless" are avantajul ca nu da nastere la nori mari de vopsea, ca la aparatele cu aer comprimat, ducand deci la acoperiri "mai curate" si la economisirea produsului folosit. Cum se utilizeaza pistolul de vopseaPistolul trebuie deplasat paralel cu suprafata de vopsit, evitandu-se orice miscare brusca, care ar putea provoca acoperiri neuniforme, suprapuneri de straturi de vopsea, scurgeri de material. Pentru a se obtine un strat uniform, pistolul trebuie mentinut usor inclinat, la o distanta constanta fata de suprafata de vopsit - in jur de 20 cm - , si deplasat pe orizontala. Se aplica vopseaua in straturi subtiri, fara intreruperi. Pentru o aplicare fara probleme, aparatul trebuie verificat cu atentie inainte de folosire. In primul rand, trebuie sa nu aiba duza infundata. In al doilea rand, duza aleasa trebuie sa corespunda cu suprafata de vopsit: duzele cu jet rotund sunt destinate suprafetelor neregulate, cele cu jet plat sunt pentru suprafetele plane. Anumite pistoale au un dispozitiv de reglare a jetului. Sfaturi de meserias Incepatorii sunt sfatuiti sa se antreneze mai intai, vopsind cu pistolul o hartie sau o bucata mare de carton, tinute la verticala. Chiar si cu un pistol electric, o anumita cantitate de vopsea este difuzata in atmosfera. De aceea, obiectele, peretii din vecinatatea suprafetei de vopsit trebuie protejate cu ziare si folii de plastic, eventual fixate cu banda adeziva. Cel care manuieste pistolul e bine sa poarte o masca de protectie in jurul nasului si gurii. E bine sa se lucreze cu fereastra deschisa, evitandu-se insa curentii de aer. Atentie la praf, mai ales daca pistolul este incarcat cu un produs de lacuit. La orice intrerupere a lucrului, nu trebuie neglijata curatirea duzei si a rezervorului de vopsea din pistol. Pistolul poate fi folosit si pentru gradinarit; in loc de vopsea, rezervolul se umple cu ingrasamant sau cu produs fitosanitar de imprastiat pe plante. Tehnici de vopsirePentru acoperirea unor suprafete intinse, se vopsesc benzi de circa 1-2 metri, fara intrerupere. Pistolul trebuie deplasat astfel incat sa se obtina straturi omogene de vopsea, care sa nu curga. Tot pentru suprafete mari, verticale, se recomanda o alta tehnica: de sus in jos, se aplica benzi orizontale de vopsea, dupa care se schimba sensul, acoperindu-se suprafata cu benzi verticale. Pentru acoperirea unui suport orizontal, pistolul trebuie tinut usor inclinat inainte; ca si pentru suprafetele verticale, mare grija ca stratul de vopsea sa nu fie prea incarcat pe anumite portiuni. Tipuri de accesorii Anumiti fabricanti propun accesorii speciale pentru tratarea lemnului. Seturile se compun dintr-o duza de injectie si din injectoare mici prin care produse speciale de tratare a lemnului pot fi "pompate" direct in material. Aceste seturi permit tratarea lemnului in profunzime, cu o eficacitate sporita fata de tratamentele de suprafata. Special pentru vopsirea plafoanelor sau a suprafetelor cu acces dificil - elementi de calorifer, tevarie, colturi etc. - pot fi montate duze curbate, care permit folosirea pistolului fara a mai fi nevoie ca aparatul sa stea inclinat. Anumite tipuri de pistol pot fi livrate cu duze speciale pentru curatirea sub presiune a motoarelor, aparatelor electrice, convectorilor etc.

Aparate de incalzit apa, mai eficiente ca boilerul clasic

Iarna pare si mai grea daca, pe langa caldura, nu este nici macar un strop de apa calda in apartament. Problema unui dus rapid sau a spalarii vaselor la bucatarie a devenit insa de acum usor de rezolvat. Majoritatea sectiilor de aparate electrocasnice din magazinele de specialitate sau din supermarket-uri pun la dispozitia cumparatorilor diferite tipuri de aparate de incalzit apa instant. Cu alte cuvinte, apa calda oricand si in orice cantitate. Potrivit specialistilor, aparatele de apa calda instant, care se conecteaza la priza de curent electric, sunt cu pana la 80 la suta mai economice decat boilerele clasice. Potrivit unor calcule estimative, 10 minute de dus costa doar 1.616 lei, respectiv contravaloarea energiei electrice consumate pentru incalzirea apei. Temperatura poate fi reglata optional cu ajutorul unui buton care functioneaza ca un termostat pe 3 niveluri: economic (2kW), mediu (3kW) si maxim (5kW). Aparatele de incalzit apa instant se gasesc in 3 variante: dus (aproximativ 1.800.000 lei), chiuveta (2 milioane lei) si combinat: dus-chiuveta (1.800.000 lei). Ele sunt ideale pentru locuintele care nu beneficiaza de apa calda menajera, pentru laboratoare, localuri de alimentatie publica, cabinete medicale sau case de vacanta.

Tapetul de vinil - lavabil si rezistent

Daca v-ati hotarat sa va decorati peretii cu tapet, este important sa stiti ce tipuri de tapet ofera piata si care ar fi avantajele aplicarii lor. Tapetul traditional poate fi inlocuit astazi cu tapetul vinil, lavabil si mult mai rezistent. Acestuia din urma i se aplica in procesul de fabricare o pelicula de vinil transparenta, dupa ce a fost impregnat cu imprimeurile decorative. Exista mai multe tipuri de tapet vinil: cel compact, foarte usor de manipulat; expandat, cu cerneluri in relief si care are o anumita textura decorativa; cu suport de vinil - avantajul acestuia fiind acela ca poate fi aplicat prin impregnare cu clei direct pe perete. Supletea sa il face usor de manipulat. Cel de-al patrulea tip de tapet ar fi vinilul greu (de la 300 la 400 de grame/metru patrat)- foarte rezistent si care ofera efecte deosebite de relief si ascunde anumite imperfectiuni ale peretelui. Vinilul greu a fost folosit initial pentru peretii cladirilor publice, insa fabricantii l-au adaptat pentru decoratiunile interioare de apartament.

Raritati din lemn in atelierul unui meserias de 81 de ani

Cei care doresc sa-si decoreze casa cu "raritati" din lemn - mici obiecte de gospodarie pe care tamplarii nu le mai mesteresc demult - trebuie sa faca un popas in atelierul lui Marcu Voicu din Macin, Tulcea. In incaperea de pe strada 1 Decembrie, printre mormane de talas si scanduri negeluite, trudeste cel mai in etate meserias din localitate. La cei 81 de ani ai sai, batranul se incapataneaza sa faca lucruri care nu mai au demult cautare: scripeti pentru razboiul de tesut, fuse de tors lana, haraitori, numite si stupare, bune de pazit via sau stupii de atacul pasarilor (sunt mecanisme care fac un zgomot infernal si pe care acum le cumpara doar fanii stadioanelor), sabii de lemn... "Le fac ca sa le cunoasca si copiii din ziua de azi", explica mesterul. De multe ori, nici parintii celor mici nu au habar la ce folosesc "ciudateniile" mesterului. Marcu Voicu a invatat tamplarie de la maistrul Carol Ulmer, care isi avea atelierul exact pe locul unde il are acum pensionarul. A intrat ucenic la 13 ani. A plecat mai apoi, voluntar, in armata, a lucrat ca maistru in marina. In '46 s-a "desconcentrat" si si-a deschis atelier in orasul natal. A iesit la pensie pe vremea lui Ceausescu, pe caz de boala; n-a rezistat insa mult si s-a reapucat de lucru. "Nu mai pot face obiecte mari, ca nu mai vad bine", se scuza mesterul. Dar obiectele mari nici nu prea au cautare, explica el. Cel mai bine se vand cozile de unelte agricole, vergele de intins aluatul, tocatoarele de snitele - preturile lor nu depasesc 25.000 de lei. "Ciudateniile" nu depasesc nici ele 10.000-15.000 de lei bucata. Marcu Voicu se plange ca parintii din ziua de azi nu isi mai dau copiii ucenici. "Ii vezi pe toti stransi in fata la primarie, dupa ajutoare, dar nu s-ar apuca unul sa invete meserie". In ceea ce-l priveste, pensionarul e hotarat: "Continui aici pana mor".

Izolarea termica a subsolurilor

Daca v-ati gandit sa va amenajati in propria casa o sala de sport, o sauna sau un garaj incalzit, atunci cu siguranta ati reperat subsolul drept spatiu disponibil. La subsol puteti obtine confortul necesar folosind o izolatie eficienta. Daca peretii subsolului nu sunt izolati, 20% din pierderile totale de energie termica se dirijeaza spre sol. Din punct de vedere al fizicii constructiilor, izolatia termica plasata la exteriorul membranei hidroizolante este cea mai buna solutie pentru prevenirea dezvoltarii mucegaiului. De asemenea, impiedica formarea condensului pe suprafetele interioare sau in structura peretilor subsolului. Pentru o izolare eficienta puteti folosi panourile de polistiren extrudat Styrodour 2800 C sau 3035 CS. Instalarea acestora este foarte simpla: panourile izolante se lipesc de fata exterioara a membranei hidroizolante cu adezivi reci, care nu contin solventi. Pe un singur panou se aplica sase puncte de adeziv, iar dupa instalarea pe perete se reface umplutura cu pamant sau pietris, in functie de umiditatea solului sau de tipul de drenaj. Panourile formeaza un strat de izolatie continuu, evitandu-se astfel formarea puntilor termice la imbinari Panourile Styrodour pot fi folosite pana la adancimi mari si pot fi supuse in permanenta presiunii apei freatice. In acest caz, intreaga suprafata a panourilor trebuie sa adere la membrana hidroizolanta pentru a nu permite accesul apei intre membrana si stratul izolator. Izolarea subsolurilor reduce pierderile de caldura si implicit costurile de incalzire, protejeaza membrana hidroizolanta de deteriorarile mecanice si mareste durata de viata a elementelor de constructie subterana. Panourile Styrodour se gasesc la BricoStore, cu 1.490.000 lei pachetul.