ultumesc sefului statului pentru increderea acordata. Obiectivele pe care le-am anuntat anterior raman valabile: obiectivul de a da un Guvern pe 22 decembrie ramane valabil", a declarta Emil Boc, la scurt timp dupa ce seful statului a semnat decretulde numire a sa in functia de premier.
Boc spune ca, in perioada urmatoare, "vom finaliza programul
de guvernare si ne vom prezenta in fata Parlamentului pentru votul de incredere". Liderul PD-L spune ca va constitui un grup de experti, din care va face parte si Theodor Stolojan, alaturi de care va incerca sa gaseasca solutii la actuala situatie de criza pe care o traverseaza Romania.
"Vreau sa le multumesc clujenilor pentru incredera acordata. Vreeu sa-i asigur ca voi fi intotdeauna alaturi de ei si ca aceasta situatie politica ce ma obliga sa-mi asum responsabilitati nationale nu inseamana ca nu voi fi alaturi de problemele lor".
Boc a refuzat sa comenteze motivele retragerii lui Theodor Stolojan.
miercuri, 22 iulie 2009
Ialomiţa: Colaborarea PSD – PDL a început cu-o ţeapă
O înţelegere între consilierii judeţeni PSD şi PNL a desemnat un vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Ialomiţa fără ca aleşii din partea PD-L să fie anunţaţi de şedinţă.
Întreaga manevră a fost pusă la cale de Vasile Ciupercă, cel care este preşedintele instituţiei publice dar şi şeful organizaţiei judeţene a PSD! Supăraţi că nu au fost convocaţi legal, democrat liberalii ameninţă cu atacarea în contencios a hotărârii prin care un consilier judeţean PSD a fost desemnat vicepreşedinte, cu votul direct
al liberalilor, cei care deţin a doua funcţie de vicepreşedinte la Consiliul Judeţean Ialomiţa.
Înţelegere PSD – PNL
Ţeapa administrativă trasă de PSD a avut loc înainte de semnarea protocolului de colaborare la nivel central. Fostul vicepreşedinte Mihai Găină a devenit senator PSD şi preşedintele Ciupercă a demarat de urgenţă negocieri cu liberalii, cărora le-a promis sprijin pentru menţinerea pe a doua funcţie a actualului vicepreşedinte PNL Ioan Martin dacă ei vor susţine candidatura lui Ştefan Muşoiu de la PSD.
Ca să nu aibă parte de surprize, Ciupercă a „uitat” să-i cheme la şedinţă şi pe cei 9 consilierii judeţeni PD-L. „Pe noi ne-a sunat Ciupercă la un sfert de oră după începerea şedinţei, fără a primi
, aşa cum cere legea, documentele
privind proiectele de hotărâre de pe ordinea de zi. În opinia noastră şedinţa a avut loc fără respectarea legii.”, a explicat Marinică Cazacu, consilier judeţean şi preşedintele PD-L Ialomiţa. În lipsa democrat-liberalilor, alegerea vicepreşedintelui Consiliului Judeţean a fost o afacere
social democrato-liberală, cu 21 de voturi pentru din 21 de aleşi judeţeni prezenţi.
Înţelegerea de la nivel central dintre PSD şi PD-L are şanse mici de reuşită în Ialomiţa, Vasile Ciupercă declarând public că nu va putea guverna pe plan local cu democrat – liberalii: „Nu! Alianţa la nivel local cu PNL este una pe care PSD a testat-o. Diferenţa dintre PSD şi PD-L este una care nu va aduce în judeţul Ialomiţa nici un fel de instituţie publică. Din punct de vedere politic suntem apropiaţi de PNL.”
Întreaga manevră a fost pusă la cale de Vasile Ciupercă, cel care este preşedintele instituţiei publice dar şi şeful organizaţiei judeţene a PSD! Supăraţi că nu au fost convocaţi legal, democrat liberalii ameninţă cu atacarea în contencios a hotărârii prin care un consilier judeţean PSD a fost desemnat vicepreşedinte, cu votul direct
al liberalilor, cei care deţin a doua funcţie de vicepreşedinte la Consiliul Judeţean Ialomiţa.
Înţelegere PSD – PNL
Ţeapa administrativă trasă de PSD a avut loc înainte de semnarea protocolului de colaborare la nivel central. Fostul vicepreşedinte Mihai Găină a devenit senator PSD şi preşedintele Ciupercă a demarat de urgenţă negocieri cu liberalii, cărora le-a promis sprijin pentru menţinerea pe a doua funcţie a actualului vicepreşedinte PNL Ioan Martin dacă ei vor susţine candidatura lui Ştefan Muşoiu de la PSD.
Ca să nu aibă parte de surprize, Ciupercă a „uitat” să-i cheme la şedinţă şi pe cei 9 consilierii judeţeni PD-L. „Pe noi ne-a sunat Ciupercă la un sfert de oră după începerea şedinţei, fără a primi
, aşa cum cere legea, documentele
privind proiectele de hotărâre de pe ordinea de zi. În opinia noastră şedinţa a avut loc fără respectarea legii.”, a explicat Marinică Cazacu, consilier judeţean şi preşedintele PD-L Ialomiţa. În lipsa democrat-liberalilor, alegerea vicepreşedintelui Consiliului Judeţean a fost o afacere
social democrato-liberală, cu 21 de voturi pentru din 21 de aleşi judeţeni prezenţi.
Înţelegerea de la nivel central dintre PSD şi PD-L are şanse mici de reuşită în Ialomiţa, Vasile Ciupercă declarând public că nu va putea guverna pe plan local cu democrat – liberalii: „Nu! Alianţa la nivel local cu PNL este una pe care PSD a testat-o. Diferenţa dintre PSD şi PD-L este una care nu va aduce în judeţul Ialomiţa nici un fel de instituţie publică. Din punct de vedere politic suntem apropiaţi de PNL.”
Liberalul Teodor Atanasiu renunţă la conducerea AVAS pentru mandatul de deputat
Preşedintele AVAS, Teodor Atanasiu, lider al PNL Alba, va renunţa la conducerea Autorităţii pentru a putea fi validat ca deputat în Parlamentul României, informează MEDIAFAX.
Teodor Atanasiu a declarat, luni, că funcţia de preşedinte al AVAS şi cea de deputat sunt incompatibile şi a decis să opteze pentru mandatul de parlamentar.
Preşedintele AVAS a adăugat că în perioada rămasă până la formarea noului Guvern va delega competenţele sale unui vicepreşedinte al AVAS.
"În mod normal, voi respecta prevederile legii. Va trebui să optez într-o anumită perioadă de timp, conferită de lege, între cele două funcţii. Eu am hotărât deja şi optez pentru cea de parlamentar.
Îmi voi da demisia din funcţia de preşedinte al AVAS", a spus Teodor Atanasiu.
Teodor Atanasiu a declarat, luni, că funcţia de preşedinte al AVAS şi cea de deputat sunt incompatibile şi a decis să opteze pentru mandatul de parlamentar.
Preşedintele AVAS a adăugat că în perioada rămasă până la formarea noului Guvern va delega competenţele sale unui vicepreşedinte al AVAS.
"În mod normal, voi respecta prevederile legii. Va trebui să optez într-o anumită perioadă de timp, conferită de lege, între cele două funcţii. Eu am hotărât deja şi optez pentru cea de parlamentar.
Îmi voi da demisia din funcţia de preşedinte al AVAS", a spus Teodor Atanasiu.
Mădălin Voicu: Politicienii noştri trebuie să devină serioşi
Mădălin Voicu a fost cât se poate de direct
în ceea ce priveşte soarta viitorului Guvern: "Politicienii noştri trebuie să devină serioşi şi să lase de-o parte îngâmfările, megalomania, obrăznicia, tupeul şi tot felul de înfumurări şi să-şi vadă lungul nasului şi de problemele pe care şi le-au asumat, acesta fiind singurul mod de a intra într-o democraţie corectă."
Dacă ceilalţi politicieni au avut, în general, o părere negativă în ceea ce priveşte Protocolul încheiat între PSD şi PD-L, Mădălin Voicu a afirmat că acesta este "corect, echilibrat şi realist" şi a adăugat că "important nu e ce scrie pe hârtie, ci cum este pus în practică pentru că ce urmează acum e important pentru ţară şi pentru oamenii care şi-au asumat soarta naţiunii".
"Cred că până în primăvară vom vedea exact cum funcţionează această maşinărie", a conchis acesta.
în ceea ce priveşte soarta viitorului Guvern: "Politicienii noştri trebuie să devină serioşi şi să lase de-o parte îngâmfările, megalomania, obrăznicia, tupeul şi tot felul de înfumurări şi să-şi vadă lungul nasului şi de problemele pe care şi le-au asumat, acesta fiind singurul mod de a intra într-o democraţie corectă."
Dacă ceilalţi politicieni au avut, în general, o părere negativă în ceea ce priveşte Protocolul încheiat între PSD şi PD-L, Mădălin Voicu a afirmat că acesta este "corect, echilibrat şi realist" şi a adăugat că "important nu e ce scrie pe hârtie, ci cum este pus în practică pentru că ce urmează acum e important pentru ţară şi pentru oamenii care şi-au asumat soarta naţiunii".
"Cred că până în primăvară vom vedea exact cum funcţionează această maşinărie", a conchis acesta.
Cristian Buşoi: PSD este prizonierul lui Traian Băsescu şi al planurilor acestuia
Europarlamentarul PNL Cristian Buşoi a declarat, luni, pentru Agerpres, că renunţarea lui Theodor Stolojan la funcţia de prim-ministru reprezintă un lucru foarte grav şi denotă lipsa de seriozitate a noii echipe guvernamentale.
"Preşedintele Traian Băsescu face jocurile. Dacă Stolojan ştia că nu îl va lăsa pe el în această funcţie trebuia să o spună de la început şi să nu mai dea acest spectacol", a afirmat Buşoi.
El a susţinut că PSD este, deja, "prizonierul lui Traian Băsescu şi al planurilor acestuia" şi că Mircea Geoană este supus şi presiunilor oamenilor din teritoriu, care "şi-au băgat, deja, degetele, în borcanul cu miere al puterii".
"Preşedintele Traian Băsescu face jocurile. Dacă Stolojan ştia că nu îl va lăsa pe el în această funcţie trebuia să o spună de la început şi să nu mai dea acest spectacol", a afirmat Buşoi.
El a susţinut că PSD este, deja, "prizonierul lui Traian Băsescu şi al planurilor acestuia" şi că Mircea Geoană este supus şi presiunilor oamenilor din teritoriu, care "şi-au băgat, deja, degetele, în borcanul cu miere al puterii".
Virgil Pop, deputatul liberal anchetat de DNA, a venit la Parlament să îşi preia mandatul
Virgil Pop, deputat PNL într-un colegiu din Cluj, arestat la solicitarea DNA, şi pus în libertate printr-o decizie a Curţii de Apel, a venit astăzi la Parlament pentru a îndeplini procedurile de preluare a mandatului de parlamentar.
Liberalul Virgil Pop a trecut astăzi cu cîteva ore înainte de prima
şedinţă de plen a noului Parlament, pentru a-şi prelua mandatul de deputat.
Pop, aflat la primul său mandat în Parlament a constituit un caz aparte printre noii veniţi în Legislativ, el fiind ales de electorat deşi, la data scrutinului pentru parlamentare se afla în arest, acuzat de procurori de trafic
de influenţă.
El a depus actele necerare, printre care declaraţia de avere, CV-ul, a completat fişa de deputat şi a făcut fotografia pentru legitimaţie.
Virgil Pop a primit, în 5 decembrie, certificatul de deputat venind la Biroul
Electoral Judeţean însoţit de doi poliţişti, la acea dată aflându-se încă în arest preventiv, la solicitarea DNA.
"Nu pot decât să le mulţumesc pentru că au avut încredere în mine chiar şi în condiţiile în care am fost reţinut şi, după aceea, cercetat în stare de arest", a declarat Pop, care a venit la Prefectura Cluj, unde BEJ Cluj a înmânat certificatele, însoţit de doi poliţişti.
Virgil Pop susţinea atunci că va fi prezent în Parlament la depunerea jurământului.
Întrebat dacă a depus o cerere în acest sens, deputatul ales a răspuns: "Este dreptul meu ca cetăţean, pentru că nu sunt singurul care este în ipostaza asta, doar că eu sunt considerat un pericol public aşa că...mare atenţie".
"Sunt convins că este un caz fără precedent, dar asupra dosarului
şi asupra acuzaţiilor nu vreau să fac nicio referire", a mai afirmat deputatul de Turda, adăugând că nu este tratat preferenţial în arest şi împarte o celulă cu un alt arestat preventiv.
Ulterior, Curtea de Apel Cluj a decis punerea în libertate a deputatului ales Virgil Pop, aflat în arest preventiv din data de 18 noiembrie.
Virgil Pop, candidatul PNL Cluj, a obţinut la alegerile parlamentare 2.299 de voturi, adică 11,82% din sufragiile exprimate în colegiul 8 - Turda pentru Camera Deputaţilor, fiind ales deputat.
DNA susţine că Virgil Pop este acuzat de trafic de influenţă în formă continuată şi ar fi cerut de la Petru Chiş, un om de afaceri local suma de 80.000 de euro
.
Liberalul Virgil Pop a trecut astăzi cu cîteva ore înainte de prima
şedinţă de plen a noului Parlament, pentru a-şi prelua mandatul de deputat.
Pop, aflat la primul său mandat în Parlament a constituit un caz aparte printre noii veniţi în Legislativ, el fiind ales de electorat deşi, la data scrutinului pentru parlamentare se afla în arest, acuzat de procurori de trafic
de influenţă.
El a depus actele necerare, printre care declaraţia de avere, CV-ul, a completat fişa de deputat şi a făcut fotografia pentru legitimaţie.
Virgil Pop a primit, în 5 decembrie, certificatul de deputat venind la Biroul
Electoral Judeţean însoţit de doi poliţişti, la acea dată aflându-se încă în arest preventiv, la solicitarea DNA.
"Nu pot decât să le mulţumesc pentru că au avut încredere în mine chiar şi în condiţiile în care am fost reţinut şi, după aceea, cercetat în stare de arest", a declarat Pop, care a venit la Prefectura Cluj, unde BEJ Cluj a înmânat certificatele, însoţit de doi poliţişti.
Virgil Pop susţinea atunci că va fi prezent în Parlament la depunerea jurământului.
Întrebat dacă a depus o cerere în acest sens, deputatul ales a răspuns: "Este dreptul meu ca cetăţean, pentru că nu sunt singurul care este în ipostaza asta, doar că eu sunt considerat un pericol public aşa că...mare atenţie".
"Sunt convins că este un caz fără precedent, dar asupra dosarului
şi asupra acuzaţiilor nu vreau să fac nicio referire", a mai afirmat deputatul de Turda, adăugând că nu este tratat preferenţial în arest şi împarte o celulă cu un alt arestat preventiv.
Ulterior, Curtea de Apel Cluj a decis punerea în libertate a deputatului ales Virgil Pop, aflat în arest preventiv din data de 18 noiembrie.
Virgil Pop, candidatul PNL Cluj, a obţinut la alegerile parlamentare 2.299 de voturi, adică 11,82% din sufragiile exprimate în colegiul 8 - Turda pentru Camera Deputaţilor, fiind ales deputat.
DNA susţine că Virgil Pop este acuzat de trafic de influenţă în formă continuată şi ar fi cerut de la Petru Chiş, un om de afaceri local suma de 80.000 de euro
.
Verestoy Attila, vocea opoziţiei: „Mi-e teamă că acum banul public se va redirecţiona către alte zone“
eprezentanţii Uniunii nu acceptă posturile de secretari de stat pentru că nu doresc să execute deciziile PSD
UDMR anunţă că nu va vota pentru învestirea guvernului PSD - PD-L
UDMR va acţiona în următorii patru ani de pe băncile opoziţiei. Formaţiunea condusă de Marko Bela a decis să nu participe la guvernare, de pe poziţia secundă, a secretarilor de stat, care i-a fost propusă de PD-L, astfel că, pentru prima dată
din 1996, maghiarii nu se vor mai afla într-o coaliţie la putere. În aceste condiţii, UDMR se teme acum că oamenii pe care îi are în diferite funcţii de conducere la nivel central şi local să nu fie înlocuiţi pe criterii politice sau etnice. Mai mult, senatorul UDMR Verestoy Attila se teme că, după intrarea Uniunii în opoziţie, fondurile publice destinate judeţelor locuite preponderent de maghiari vor fi redirecţionate către alte zone, iar problemele acestei comunităţi vor fi neglijate. “Cât timp am fost la guvernare am reuşit să soluţionăm probleme lăsate de izbelişte zeci de ani - infrastructura din judeţele locuite de maghiari, alimentarea cu apă, construcţia de şcoli sau spitale. Mi-e teamă că acum banul
public se va redirecţiona către alte zone”, a arătat Verestoy.
Marko, dezamăgit
După ce s-a declarat jignit, în calitate
de reprezentant al comunităţii maghiare, de declaraţiile liderului PSD Mircea Geoană şi de poziţia social-democraţilor de a nu accepta UDMR la guvernare, Marko Bela s-a arătat dezamăgit, ieri, şi de democrat-liberali, care „nu au reuşit să se impună”. „Constat cu regret că PD-L nu a reuşit să-şi impună poziţia, să facă respectată înţelegerea pe care a avut-o cu noi. Îmi pare rău că PSD a reuşit să-şi impună poziţia de a exclude UDMR, nu ştim nici până în acest moment de ce”, a spus Marko, într-o conferinţă de presă extraordinară.
În opinia lui, Uniunea ar fi trebuit să fie văzută, de actualii parteneri – PSD şi PD-L - drept o formaţiune a minorităţii maghiare din România, cu peste 1.500.000 de persoane, şi, în nici un caz, ca un simplu partid de 7%. „Parcă ai zice – ce mai contează acel un milion şi jumătate?”, a protestat liderul Uniunii. În ciuda faptului că PD-L nu a reuşit să-şi respecte înţelegerea cu maghiarii şi a bătut palma cu PSD, udemeriştii susţin că se simt totuşi apropiaţi şi în continuare de democrat-liberali, plecând de la faptul că fac parte din aceeaşi „familie politică” – Partidul Popular European.
Marko, mândru
El a explicat că, în ciuda celor aproximativ şase procente obţinute la alegeri, UDMR nu ar fi acceptat decât funcţii de ministru în viitorul Guvern, pentru că nu doreşte să acţioneze de la „nivelul doi”, de pe poziţia secretarilor de stat. „Cu regret trebuie să spun că ideea că reprezentanţii UDMR ar putea fi numai executanţi, numai la nivelul doi în cadrul instituţiei guvernamentale, după ce am dovedit că putem fi parteneri egali şi că putem avea o contribuţie importantă la rezolvarea unor probleme de interes general, nu poate fi acceptată de noi. UDMR va fi în opoziţie în Parlamentul României”, a spus Marko Bela, adăugând că Uniunea nu-şi poate asuma un rol de executant al unor decizii care nu îi aparţin.
UDMR anunţă că nu va vota pentru învestirea guvernului PSD - PD-L
UDMR va acţiona în următorii patru ani de pe băncile opoziţiei. Formaţiunea condusă de Marko Bela a decis să nu participe la guvernare, de pe poziţia secundă, a secretarilor de stat, care i-a fost propusă de PD-L, astfel că, pentru prima dată
din 1996, maghiarii nu se vor mai afla într-o coaliţie la putere. În aceste condiţii, UDMR se teme acum că oamenii pe care îi are în diferite funcţii de conducere la nivel central şi local să nu fie înlocuiţi pe criterii politice sau etnice. Mai mult, senatorul UDMR Verestoy Attila se teme că, după intrarea Uniunii în opoziţie, fondurile publice destinate judeţelor locuite preponderent de maghiari vor fi redirecţionate către alte zone, iar problemele acestei comunităţi vor fi neglijate. “Cât timp am fost la guvernare am reuşit să soluţionăm probleme lăsate de izbelişte zeci de ani - infrastructura din judeţele locuite de maghiari, alimentarea cu apă, construcţia de şcoli sau spitale. Mi-e teamă că acum banul
public se va redirecţiona către alte zone”, a arătat Verestoy.
Marko, dezamăgit
După ce s-a declarat jignit, în calitate
de reprezentant al comunităţii maghiare, de declaraţiile liderului PSD Mircea Geoană şi de poziţia social-democraţilor de a nu accepta UDMR la guvernare, Marko Bela s-a arătat dezamăgit, ieri, şi de democrat-liberali, care „nu au reuşit să se impună”. „Constat cu regret că PD-L nu a reuşit să-şi impună poziţia, să facă respectată înţelegerea pe care a avut-o cu noi. Îmi pare rău că PSD a reuşit să-şi impună poziţia de a exclude UDMR, nu ştim nici până în acest moment de ce”, a spus Marko, într-o conferinţă de presă extraordinară.
În opinia lui, Uniunea ar fi trebuit să fie văzută, de actualii parteneri – PSD şi PD-L - drept o formaţiune a minorităţii maghiare din România, cu peste 1.500.000 de persoane, şi, în nici un caz, ca un simplu partid de 7%. „Parcă ai zice – ce mai contează acel un milion şi jumătate?”, a protestat liderul Uniunii. În ciuda faptului că PD-L nu a reuşit să-şi respecte înţelegerea cu maghiarii şi a bătut palma cu PSD, udemeriştii susţin că se simt totuşi apropiaţi şi în continuare de democrat-liberali, plecând de la faptul că fac parte din aceeaşi „familie politică” – Partidul Popular European.
Marko, mândru
El a explicat că, în ciuda celor aproximativ şase procente obţinute la alegeri, UDMR nu ar fi acceptat decât funcţii de ministru în viitorul Guvern, pentru că nu doreşte să acţioneze de la „nivelul doi”, de pe poziţia secretarilor de stat. „Cu regret trebuie să spun că ideea că reprezentanţii UDMR ar putea fi numai executanţi, numai la nivelul doi în cadrul instituţiei guvernamentale, după ce am dovedit că putem fi parteneri egali şi că putem avea o contribuţie importantă la rezolvarea unor probleme de interes general, nu poate fi acceptată de noi. UDMR va fi în opoziţie în Parlamentul României”, a spus Marko Bela, adăugând că Uniunea nu-şi poate asuma un rol de executant al unor decizii care nu îi aparţin.
Noul Guvern de la 17 fotolii, la 25
Guvernul PDL-PSD va avea 23 de portofolii ministeriale, dintre care patru de ministru delegat, cărora li se vor adăuga postul de premier şi un post de vicepremier, potrivit anexei la Regulamentul de funcţionare a coaliţiei celor două formaţiuni.
Astfel, Guvernul va avea posturile de ministru delegat pentru buget, ministru delegat pentru activitatea de cercetare, ministru delegat pentru reforma administrativă şi ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul, informează MEDIAFAX. Noul Cabinet va avea 19 ministere, respectiv Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Energiei
, Industriei şi Resurselor, Ministerul Muncii, Familiei
şi Protecţiei Sociale, Ministerul Agriculturii, (Pădurilor) şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, Ministerul Infrastructurii şi Transporturilor, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Mediului (şi Pădurilor), Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Turismului, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, Ministerul Comerţului, IMM-urilor şi Mediului de Afaceri, Ministerul Justiţiei şi Reformei Legislative, Ministerul pentru Afaceri Europene.
Dintre cele 23 de portofolii, PSD va avea unul în plus
faţă de PDL.
PSD şi PDL au stabilit, prin "Regulamentul privind funcţionarea coliţiei la nivel central şi local", modalitatea de constituire şi funcţionare a Guvernului.
Astfel, Guvernul va avea posturile de ministru delegat pentru buget, ministru delegat pentru activitatea de cercetare, ministru delegat pentru reforma administrativă şi ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul, informează MEDIAFAX. Noul Cabinet va avea 19 ministere, respectiv Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Energiei
, Industriei şi Resurselor, Ministerul Muncii, Familiei
şi Protecţiei Sociale, Ministerul Agriculturii, (Pădurilor) şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, Ministerul Infrastructurii şi Transporturilor, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Mediului (şi Pădurilor), Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Turismului, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, Ministerul Comerţului, IMM-urilor şi Mediului de Afaceri, Ministerul Justiţiei şi Reformei Legislative, Ministerul pentru Afaceri Europene.
Dintre cele 23 de portofolii, PSD va avea unul în plus
faţă de PDL.
PSD şi PDL au stabilit, prin "Regulamentul privind funcţionarea coliţiei la nivel central şi local", modalitatea de constituire şi funcţionare a Guvernului.
Coaliţia PDL-PSD va fi condusă frăţeşte de baroni
e la Bucureşti până în cel mai îndepărtat judeţ, PSD şi PDL vor avea conducere comună, asigurată, pe picior de egalitate, de baronii centrali şi locali.
Pe lângă protocolul de constituire a Coaliţiei de guvernare PDL-PSD, echipele de negociere au lucrat paralel la regulamentul de funcţionare a noii coaliţii, care prevede modul în care va fi împărţită puterea, de la Bucureşti până în cel mai îndepărtat judeţ.
Regulamentul a fost prezentat ieri de Mircea Geoană liderilor PSD în cadrul şedinţei Biroului Permanent, dar numai pentru a lua cunoştinţă de el şi a-şi exprima acordul sau, după caz, dezacordul. Ion Iliescu a avut obiecţii de făcut pe marginea acestuia, preşedintele de onoare al partidului nefiind de acord cu faptul că noua coaliţie va fi condusă de un Birou Politic Comun.
“Ce e ăla Birou Politic? Să fie Birou
Comun, nu Birou Politic”, a spus Ion Iliescu, explicând că cele două partide au conduceri politice diferite, nu se vor contopi într-o singură formaţiune.
Comisia comună de conducere a Coaliţiei va fi formată din preşedinţii celor două partide, Mircea Geoană, respectiv Emil Boc, şi câte şapte membri de fiecare parte, de la PSD şi PDL. Aceeaşi structură va fi înfiinţată în fiecare judeţ, urmând să fie condusă de baronii locali ai PSD şi ai PDL, care trebuie să-şi împartă, în mod egal, toate funcţiile la nivel local. Este vorba despre toate instituţiile descentralizate, care vor reveni jumătate la social democraţi şi jumătate democrat-liberalilor. Şi prefecturile - instituţii declarate apolitice în guvernarea Tăriceanu - vor redeveni politice, fiecare şef de Consiliu Judeţean având dreptul să-şi numească prefect după culoarea partidului, aşa cum era prevăzut în pachetul de legi pentru descentralizare emis de Liviu Dragnea.
La nivel central, PSD şi PDL vor împărţi peste 20 de ministere, cel mai probabil 23, social democraţii urmând să aibă unul în plus
faţă de partenerii de coaliţie. Administraţia ar urma să fie despărţită de Interne, la fel Economia
de Finanţe. De asemenea, apar şi ministere noi, cum ar fi cel al Sportului, care ar putea să fie separat de cel al Tineretului, dar şi un minister nou pentru afacerile europene, care ar urma să se ocupe şi de fondurile de la UE.
Regulamentul mai prevede că funcţia de premier revine PD în timp ce postul de vicepremier este alocat PSD. De asemenea, social-democraţii obţin un post de ministru în plus, dar şi prima opţiune la alegerea primului
portofoliu. Această ultimă concesie a fost făcută de PDL, potrivit unor surse care au participat la negocieri, pentru că PSD a fost de acord ca ministerele Justiţiei, Apărării şi Internelor să revină oamenilor indicaţi de preşedintele Traian Băsescu. De asemenea, s-a stabilit ca premierul să-şi aleagă singur secretarul general al guvernului, în timp ce PSD va numi un secretar general adjunct. O altă regulă asupra căreia s-a căzut de acord la negocieri stabileşte că într-un minister condus de un partid trebuie să fie numit cel puţin un secretar de stat de la celălalt partid. Secretarii de stat adjuncţi vor fi împărţiţi frăţeşte între PSD şi PDL.
Ca să nu apară conflicte politice pe linia Guvern-Parlament, fiecare partid va avea şi conducerea comisiei parlamentare arondate ministerului pe care l-a primit. Adică, dacă unul dintre partide ia, spre exemplu, Ministerul Justiţiei, primeşte şi comisiile juridice din Parlament.
Pe lângă protocolul de constituire a Coaliţiei de guvernare PDL-PSD, echipele de negociere au lucrat paralel la regulamentul de funcţionare a noii coaliţii, care prevede modul în care va fi împărţită puterea, de la Bucureşti până în cel mai îndepărtat judeţ.
Regulamentul a fost prezentat ieri de Mircea Geoană liderilor PSD în cadrul şedinţei Biroului Permanent, dar numai pentru a lua cunoştinţă de el şi a-şi exprima acordul sau, după caz, dezacordul. Ion Iliescu a avut obiecţii de făcut pe marginea acestuia, preşedintele de onoare al partidului nefiind de acord cu faptul că noua coaliţie va fi condusă de un Birou Politic Comun.
“Ce e ăla Birou Politic? Să fie Birou
Comun, nu Birou Politic”, a spus Ion Iliescu, explicând că cele două partide au conduceri politice diferite, nu se vor contopi într-o singură formaţiune.
Comisia comună de conducere a Coaliţiei va fi formată din preşedinţii celor două partide, Mircea Geoană, respectiv Emil Boc, şi câte şapte membri de fiecare parte, de la PSD şi PDL. Aceeaşi structură va fi înfiinţată în fiecare judeţ, urmând să fie condusă de baronii locali ai PSD şi ai PDL, care trebuie să-şi împartă, în mod egal, toate funcţiile la nivel local. Este vorba despre toate instituţiile descentralizate, care vor reveni jumătate la social democraţi şi jumătate democrat-liberalilor. Şi prefecturile - instituţii declarate apolitice în guvernarea Tăriceanu - vor redeveni politice, fiecare şef de Consiliu Judeţean având dreptul să-şi numească prefect după culoarea partidului, aşa cum era prevăzut în pachetul de legi pentru descentralizare emis de Liviu Dragnea.
La nivel central, PSD şi PDL vor împărţi peste 20 de ministere, cel mai probabil 23, social democraţii urmând să aibă unul în plus
faţă de partenerii de coaliţie. Administraţia ar urma să fie despărţită de Interne, la fel Economia
de Finanţe. De asemenea, apar şi ministere noi, cum ar fi cel al Sportului, care ar putea să fie separat de cel al Tineretului, dar şi un minister nou pentru afacerile europene, care ar urma să se ocupe şi de fondurile de la UE.
Regulamentul mai prevede că funcţia de premier revine PD în timp ce postul de vicepremier este alocat PSD. De asemenea, social-democraţii obţin un post de ministru în plus, dar şi prima opţiune la alegerea primului
portofoliu. Această ultimă concesie a fost făcută de PDL, potrivit unor surse care au participat la negocieri, pentru că PSD a fost de acord ca ministerele Justiţiei, Apărării şi Internelor să revină oamenilor indicaţi de preşedintele Traian Băsescu. De asemenea, s-a stabilit ca premierul să-şi aleagă singur secretarul general al guvernului, în timp ce PSD va numi un secretar general adjunct. O altă regulă asupra căreia s-a căzut de acord la negocieri stabileşte că într-un minister condus de un partid trebuie să fie numit cel puţin un secretar de stat de la celălalt partid. Secretarii de stat adjuncţi vor fi împărţiţi frăţeşte între PSD şi PDL.
Ca să nu apară conflicte politice pe linia Guvern-Parlament, fiecare partid va avea şi conducerea comisiei parlamentare arondate ministerului pe care l-a primit. Adică, dacă unul dintre partide ia, spre exemplu, Ministerul Justiţiei, primeşte şi comisiile juridice din Parlament.
Cine vine la Cluj în locul lui Emil Boc?
dată cu desemnarea preşedintelui PD-L, Emil Boc, la funcţia de premier, clujenii vor avea şi un primar nou. Vicepreşedintele Sorin Apostu are cele mai mari şanse să ia funcţia în primire pentru următoarele şase luni.
Legea Administraţiei Locale precizează că în cazul în care primarul nu îşi mai poate descărca atribuţiile, din diverse motive, ce pot varia de la o condamnare definitivă şi până la desemnarea sa ca premier, consiliu local va desemna ca primar interimar pe unul dintre cei doi viceprimari, pentru o perioada de maxim şase luni.
Daca totuşi Emil Boc îşi dă demisia din funcţia de prim-ministru sau guvernul cade din pricina unei moţiuni de cenzură, în decursul celor şase luni, atunci preşedintele PD-L se va putea întoarce la funcţia sa de primar al oraşului Cluj-Napoca.
Emil Boc nu va fi primul primar care îşi va abandona postul pentru o alta funcţie publica mai înalta. Primul
pus în aceasta postura a fost Victor Ciorbea, în 1996, după ce abia câştigase alegerile pentru Primăria Bucureştiului, declanşând şi un scandal după ce a refuzat să demisioneze din funcţia de primar, recurgând la autosuspendare.
Traian Băsescu este a doua personalitate post-decembristă care a renunţat la funţia de primar al Bucureştiului, de data aceasta pentru a ocupa funcţia de Preşedinte al României.
Legea Administraţiei Locale precizează că în cazul în care primarul nu îşi mai poate descărca atribuţiile, din diverse motive, ce pot varia de la o condamnare definitivă şi până la desemnarea sa ca premier, consiliu local va desemna ca primar interimar pe unul dintre cei doi viceprimari, pentru o perioada de maxim şase luni.
Daca totuşi Emil Boc îşi dă demisia din funcţia de prim-ministru sau guvernul cade din pricina unei moţiuni de cenzură, în decursul celor şase luni, atunci preşedintele PD-L se va putea întoarce la funcţia sa de primar al oraşului Cluj-Napoca.
Emil Boc nu va fi primul primar care îşi va abandona postul pentru o alta funcţie publica mai înalta. Primul
pus în aceasta postura a fost Victor Ciorbea, în 1996, după ce abia câştigase alegerile pentru Primăria Bucureştiului, declanşând şi un scandal după ce a refuzat să demisioneze din funcţia de primar, recurgând la autosuspendare.
Traian Băsescu este a doua personalitate post-decembristă care a renunţat la funţia de primar al Bucureştiului, de data aceasta pentru a ocupa funcţia de Preşedinte al României.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
