După ce a fost desemnat de conducerea PSD drept candidatul formaţiunii la Primăria Capitalei, Marian Vanghelie a trecut la atac. El i-a acuzat pe Alexandru Bittner, Puiu Popoviciu, Costel Constanda, Adrian Petrache şi Costică Bobic ar fi încercat să îi blocheze candidatura. Vanghelie a afirmat că cei cinci oameni de afaceri
s-ar fi întâlnit, separat, cu "diverse persoane" din PDL, PNL, chiar şi din PSD, încercând să-i blocheze candidatura la Primăria Capitalei.
"Bittner, Popoviciu, Bobic, Constanda şi Petrache să ia mâna de pe Bucureşti! Nu mai merg jocurile de culise, nu mai merge ca o gaşcă de mafioţi, o şleahtă să pună mâna pe Bucureşti noaptea la o cafea. (...) Au încercat să îmi blocheze candidatura pentru că sunt incomod, nu mă pot ţine ei în mână. Nici partidul meu nu mă poate ţine în mână", a spus Vanghelie.
Marian Vanghelie, candidatul PSD pentru Primăria Capitalei
Liderul PSD, Mircea Geoană, a anunţat astăzi că Marian Vanghelie este candidatul PSD pentru Primăria Capitalei. Liderii PSD au avut de ales între Marian Vanghelie şi Sorin Oprescu pentru a reprezenta PSD în cursa pentru Primăria Capitalei.
Marian Vanghelie a declarat că Sorin Oprescu îl va sprijini în campania
pentru câştigarea scaunului de primar al Capitalei. De asemenea, edilul-şef de la sectorul 5 a susţinut că nu se teme de contracandidaţii săi.
Geoană a mai precizat că Vanghelie beneficiază şi de sprijinul său şi al conducerii centrale a partidului, candidatura acestuia urmând să fie validată, conform statutului, de către Biroul Permanent Naţional. Următoarea şedinţă a acestui organism
se va desfăşura lunea viitoare.
Liderii sociali-democraţi au mai anunţat candidaturile lui Niculae Onţanu la primăria sectorului 2 , iar la Primăria sectorului 4 va candida Vasile Mihalache.
În ceea ce priveşte varianta de a-l numi pe Oprescu candidat la Primăria Bucureşti, Marian Vanghelie a declarat că acesta este colegul şi prietenul lui şi că este sigur că va avea parte de sprijinul său.
"Domnul Oprescu este colegul şi prietenul meu şi sunt sigur că va fi în această campanie alături de mine. Eu sunt sigur că el vrea să îşi ia revanşa pentru tot ceea ce s-a întâmplat în această perioadă. Din păcate PSD nu a dorit foarte mulţi ani să câştigăm Bucureştiul şi cred că şi el doreşte alături de mine să câştigăm acest Bucureşti. Sunt singur că îmi va da tot sprijinul necesar. Pentru el există alte planuri. El poate fi un foarte bun ministru al Sănătăţii şi va fi pe lista de senatori.
Vanghelionul primăverii
Marian Vanghelie şi-a dorit mult să fie alesul pentru cursa de a prinde fotoliul de primar general al Capitalei.
În acest sens, el a organizat aseară, la Romexpo, o megapetrecere preelectorală pentru 6.000 de profesori. Evenimentul a fost intitulat „Sărbătoarea primăverii“ şi a fost justificat ca o petrecere de 8 Martie şi 1 Mai. Cheful, organizat după regulile Vanghelionului, cu mâncare, băutură, muzică şi cadouri
, a fost însă o lansare neoficială a candidaturii lui Vanghelie la Primăria Capitalei.
„Ce, vine Iliescu să facă ordine la Bucureşti?!“
Primarul sectorului 5 s-a decis să intre în cursă şi după ce s-a asigurat că cele mai mari şanse sunt să se confrunte cu Vasile Blaga, din partea PDL. Ezitarea lui Vanghelie de a intra în cursă era legată de posibila candidatură a lui Liviu Negoiţă, singurul de care se temea.
În PSD au existat lideri care s-au opus acestei candidaturi. Unul dintre ei este chiar preşedintele de onoare al partidului, Ion Iliescu, care îl susţine pe Sorin Oprescu. „Doctorul“ s-a arătat foarte interesat de Primăria Capitalei şi şi-a disputat cu Vanghelie poziţia de candidat al PSD.
De partea primarului sectorului 5 se află organizaţia de Bucureşti. Vanghelie este susţinut şi de Miron Mitrea, şeful de campanie al PSD, şi s-a asigurat că nu va întâmpina niciun fel de opoziţie din partea lui Geoană şi a lui Năstase. Singura sa problemă a fost Ion Iliescu, care s-a exprimat în diverse cercuri că Vanghelie nu e potrivit. Această opoziţie l-a iritat pe primarul sectorului 5. Marţi seara, la o reuniune a conducerii PSD Bucureşti, el l-a atacat dur pe Ion Iliescu, deşi acesta nu era prezent la şedinţă.
„Ce, vine Iliescu să facă ordine la Bucureşti!“, a izbucnit Vanghelie. El a cerut organizaţiei de Bucureşti să-şi mai declare încă o dată susţinerea pentru candidatura sa. Totodată, a cerut ca Ion Iliescu să fie invitat la o discuţie şi să-şi declare poziţia. De asemenea, Vanghelie a cerut ca la discuţii să participe şi Sorin Oprescu deoarece s-a arătat îngrijorat de posibilitatea ca „Doctorul“ să candideze independent pentru Capitală. Zilele trecute, acest scenariu a fost lansat pe piaţă, fără ca Sorin Oprescu să-l dezmintă. Cu toate acestea, organizaţia PSD Bucureşti l-a invitat pe Oprescu la o discuţie pentru a-l convinge să nu candideze independent. (Florin Ciornei)
Geoană se opune candidaturii independente a lui Oprescu
Preşedintele PSD, Mircea Geoană, speră ca Sorin Oprescu să se gândească de două ori înainte de a candida
ca independent la Primăria Capitalei, întrucât o asemenea decizie ar putea duce la "canibalizarea" voturilor PSD.
"Am vorbit cu Sorin, se pare că are această intenţie. Sper că se va gândi de două ori înainte să ia această decizie, pentru că este clar că Organizaţia PSD Bucureşti îl sprijină în acest moment pe Marian Vanghelie. Nu cred că va fi un lucru bun şi ar fi un risc de canibalizare a voturilor PSD", a precizat Geoană.
REACŢII
Guşă: Vanghelie poate să ajungă în finală cu mine
Cozmin Guşă, candidatul PIN pentru Primăria Capitalei, a precizat astăzi că Marian Vanghelie, candidatul PSD la alegerile locale din Bucureşti, este un contracandidat redutabil "în măsura în care îşi propune la modul serios să se ocupe de problemele Capitalei".
"Este unul dintre ce doi canadiati care poată să ajungă în finală cu mine. Cred că s-ar putea califica în turul doi, alături de mine, fie candidatul PD-L-ului, fie candidatul PSD-ului, care este Marian Vanghelie. O să-l tratez cu seriozitate", a mai declarat Cozmin Guşă.
Orban: Ar fi fost mai bine să rămână la Sectorul 5
Candidatul PNL pentru Primăria Capitalei, Ludovic Orban, a declarat, pentru Mediafax, că era mai bine pentru Marian Vanghelie dacă rămânea candidatul PSD pentru Sectorul 5. El a menţionând că bătălia pentru Bucureşti se va da între el şi "cel care va îndrăzni să candideze din partea PDL".
Blaga: Bucureştiul e fieful PDL
Secretarul general al PDL, Vasile Blaga, a declarat, pentru Mediafax, că orice candidat al PSD pentru Primăria Capitalei este un unul "foarte serios", dar că Bucureştiul este un fief al PDL, iar posibilii candidaţi democrat-liberali sunt determinaţi să câştige alegerile în Bucureşti.
Referitor la candidatura lui Marian Vanghelie la Primăria Capitalei, şeful de campanie al PDL, Vasile Blaga, a răspuns: "Orice candidat al PSD este un candidat foarte serios, pentru că discutăm de un partid bine structurat, inclusiv în Bucureşti. Deci, şi domnul Vanghelie, şi domnul Oprescu - pentru că despre ei era vorba - sunt candidaţi foarte serioşi".
joi, 26 martie 2009
Un emigrant român fără acte s-a întâlnit cu Bush
Deşi a fost înscăunat ca episcop penticostal al Church of God din Denver, Doru D. Ilioi nu are statut de rezident permanent în SUA. Doru D. Ilioi, care a emigrat acum şapte ani în Statele Unite ale Americii, a reuşit să-l cunoască pe cel mai puternic om din lume. Chiar dacă românul nu are încă forme de şedere legale, a cinat alături de George W. Bush şi John McCain, unul dintre candidaţii la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2008.
Doru D. Ilioi, care a emigrat acum şapte ani în Statele Unite ale Americii, a reuşit să-l cunoască pe cel mai puternic om din lume. Chiar dacă românul nu are încă forme de şedere legale, a cinat alături de George W. Bush şi de John McCain, unul dintre candidaţii la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2008.
Cu preşedintele american a vorbit despre problema celor care, deşi locuiesc în SUA de mai mulţi ani şi plă- tesc taxe, nu au încă statutul de rezidenţ i permanenţi. Printre cunoscuţii săi se mai numără şi guvernatorul statului Arizona şi doi membri ai Congresului american.
După ce a părăsit România, s-a stabilit în Denver, Colorado, acolo unde nu exista o biserică românească. A pus bazele comunităţii româneşti, alcătuită în prezent din 8.000 de persoane, şi a devenit episcop penticostal al „Bisericii Domnului“. Acasă, Doru şi soţia sa, Crina, le învaţă pe cele trei fetiţe ale lor alfabetul românesc.
EVZ: Cum aţi ajuns în Statele Unite şi care este statutul dumneavoastră actual?
Doru D. Ilioi: Prima oară am ajuns în SUA în 1996, cu viză turistică. Aveam 19 ani pe atunci. Din 1996 până în 2001 am călătorit în SUA de zeci de ori, de fiecare dată în calitate de turist. În 2001 am venit împreună cu soţia mea, Crina, cu care mă căsătorisem în 2000, la Baia-Mare. De atunci nu ne-am mai întors în România. Eu nu am drept de rezidenţă permanentă, dar nu sunt ilegal în sensul juridic, iar statutul meu este în curs de reglementare, adică de "pending", cum spun americanii. În limbajul de zi cu zi, cineva este ilegal în SUA dacă nu are statut de rezident permanent. Dar, din punct de vedere juridic, o persoană este ilegală atunci când are ordin de deportare şi nu îl respectă.
Ce motive v-au determinat să plecaţi în SUA?
Trebuie să recunosc că s-ar putea să fi făcut o greşeală, pe care acum o regret. M-am grăbit să aleg belşugul material, în favoarea a ceea ce puteam să am în ţara mea. Am ales să emigrez datorită laturii materiale. Nimeni nu ar trebui să aleagă aşa.
Cum este viaţa dumneavoastră departe de ţară?
Este greu să fii departe de ceea ce iubeşti. Am întâmpinat şi încă mai am parte de greutăţi. Nu vorbesc despre cele materiale. Dacă nu alegeam să locuiesc aici, probabil în ţară aveam parte de mai multe greutăţi de acest gen. Eu mă refer la acomodarea cu o lume din care nu faci parte. Sincer, eu încă nu m-am acomodat. Şi sper nici să nu o fac.
Intenţionaţi să reveniţi în România?
Da, trăiesc tot timpul cu aceste planuri. Nu m-am întors încă din cauza mai multor factori. Eu şi soţia mea nu putem părăsi SUA fără să ne alegem cu o interdicţie de câţiva ani şi încă nu suntem pregătiţi pentru asta. Dar o să mă întorc cu siguranţă în România.
Cum a decurs viaţa dumneavoastră din 2001 şi pănă în prezent?
Eu am ales să locuiesc în Denver, statul Colorado. Când am ajuns aici nu era nicio biserică românească, deci pot să spun că aproape nu era nicio comunitate românească. Paradoxul este că aici locuiesc peste 8.000 de români. Astfel că am ajuns să fiu ordinat ca episcop al Church of God, din Denver. Simt că am această chemare. Dar cel mai important este că aici mi s-au născut trei fetiţe superbe, care îmi ocupă timpul într-un mod foarte plăcut. Pe lângă şcoala de aici, acasă le învăţăm abecedarul românesc, cântece pentru copii, astfel că vorbesc româna foarte bine.
Aţi participat la organizarea alegerilor din România în 2007 pentru românii din Colorado?
Aceste alegeri au fost organizate de Ambasada României la Washington, iar eu am fost ales preşedinte al Biroului Electoral, în statul Colorado.
Am înţeles că aţi fost implicat într-un scandal cu FBI?
În ceea ce priveşte întâmplarea cu FBI, nu este nimic important. Probabil vreo scrisorică anonimă trimisă unde trebuie a necesitat un control al acestui organism
cu privire la persoana mea. Dar sunt o persoană respectabilă şi nimic mai mult.
Cum aţi ajuns să vă întâlniţi cu George W. Bush şi cu John McCain?
Personal nu am făcut niciun demers să mă întâlnesc cu preşedintele Bush sau cu alţi politicieni. Am prieteni care ştiu că îmi place politica şi m-au invitat la unele petreceri unde am putut să stau la aceeaşi masă cu politicieni importanţi. Este o experienţă unică să stai să vorbeşti cu preşedintele Americii. Am ajuns să-i cunosc şi pe senatorul John McCain, pe guvernatorul statului Arizona, Len Munsil, pe congressmanii Jeff Flake şi Rick Renzi etc.
Aceştia aveau cunoştinţă despre statutul dumneavoastră?
Da, bineînţeles. Fiţi siguri că înainte să stai cu preşedintele Bush la masă serviciile secrete ştiau şi ce ai mâncat în dimineaţa respectivă. Şi, oricum, situaţia noastră era unul dintre subiectele pe care le discutam. Dar, repet, nu eram ilegal. Eram în "pending", cu copii viitori cetăţeni americani şi plătitor de taxe.
Despre ce anume aţi discutat cu preşedintele Bush?
Am vorbit despre mai multe lucruri. Am spus că am încercat mereu să aduc în prim-plan problema oamenilor care locuiesc în SUA de mulţi ani, plătesc taxe, au copii la şcoli, au afaceri şi creează locuri de muncă, dar nu au şi un statut de rezident permanent, ceea ce-i face potenţiali expulzaţi. Am discutat şi pe subiecte religioase, având în vedere că sunt pastor, şi majoritatea oamenilor politici sunt creştini practicanţi. Îmi amintesc că preşedintele Bush mi-a spus că atunci când a vizitat România prima oară a primit un semn de la Dumnezeu că trebuie să ajute această ţară. Ploua foarte tare şi era îngrijorat că va trebui să vorbească cu umbrela deasupra capului, dar în momentul în care s-a ridicat în faţa mulţimii, ploaia s-a oprit şi a ieşit un curcubeu cum rar i-a fost dat să vadă. A privit întâmplarea ca pe un semn că Dumnezeu iubeşte poporul român şi că trebuie să-l ajute în măsură în care poate.
De ce nu aţi reuşit până în acest moment să obţineţi dreptul de rezidenţă permanentă?
Pentru că nu există nicio lege care să spună că după un anumit număr de ani sau dacă ai un anumit venit, dacă ai copii cetăţeni americani, daca plăteşti taxe etc., se poate obţine acest lucru. Practic, nu am un cadru juridic în care să mă încadrez. Sistemul
judiciar în domeniul imigraţiei este la pământ, ineficient şi învechit. Bush a luptat să-l schimbe, dar anumiţi factori l-au împiedicat. Senatorului McCain îi va fi mult mai uşor dacă va fi ales.
DEZVĂLUIRE
Un sfert dintre românii din SUA pot fi expulzaţi
"Peste 25 la sută dintre românii care trăiesc acum în SUA nu au forme definitive de şedere. Dacă nu se dă o lege în acest sens, sunt pasibili cu deportarea. Pentru unii ar fi o dramă. Gândiţi-vă că sunt oameni care locuiesc aici de peste 20 de ani şi care sunt în această situaţie. Cred că atunci când această lege se va aproba, se va simţi şi în România. Pentru că sute de mii de români vor putea reveni în România, îşi vor deschide afaceri
, vor investi, vor crea locuri de muncă", a mai declarat Doru D. Ilioi.
Doru D. Ilioi, care a emigrat acum şapte ani în Statele Unite ale Americii, a reuşit să-l cunoască pe cel mai puternic om din lume. Chiar dacă românul nu are încă forme de şedere legale, a cinat alături de George W. Bush şi de John McCain, unul dintre candidaţii la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2008.
Cu preşedintele american a vorbit despre problema celor care, deşi locuiesc în SUA de mai mulţi ani şi plă- tesc taxe, nu au încă statutul de rezidenţ i permanenţi. Printre cunoscuţii săi se mai numără şi guvernatorul statului Arizona şi doi membri ai Congresului american.
După ce a părăsit România, s-a stabilit în Denver, Colorado, acolo unde nu exista o biserică românească. A pus bazele comunităţii româneşti, alcătuită în prezent din 8.000 de persoane, şi a devenit episcop penticostal al „Bisericii Domnului“. Acasă, Doru şi soţia sa, Crina, le învaţă pe cele trei fetiţe ale lor alfabetul românesc.
EVZ: Cum aţi ajuns în Statele Unite şi care este statutul dumneavoastră actual?
Doru D. Ilioi: Prima oară am ajuns în SUA în 1996, cu viză turistică. Aveam 19 ani pe atunci. Din 1996 până în 2001 am călătorit în SUA de zeci de ori, de fiecare dată în calitate de turist. În 2001 am venit împreună cu soţia mea, Crina, cu care mă căsătorisem în 2000, la Baia-Mare. De atunci nu ne-am mai întors în România. Eu nu am drept de rezidenţă permanentă, dar nu sunt ilegal în sensul juridic, iar statutul meu este în curs de reglementare, adică de "pending", cum spun americanii. În limbajul de zi cu zi, cineva este ilegal în SUA dacă nu are statut de rezident permanent. Dar, din punct de vedere juridic, o persoană este ilegală atunci când are ordin de deportare şi nu îl respectă.
Ce motive v-au determinat să plecaţi în SUA?
Trebuie să recunosc că s-ar putea să fi făcut o greşeală, pe care acum o regret. M-am grăbit să aleg belşugul material, în favoarea a ceea ce puteam să am în ţara mea. Am ales să emigrez datorită laturii materiale. Nimeni nu ar trebui să aleagă aşa.
Cum este viaţa dumneavoastră departe de ţară?
Este greu să fii departe de ceea ce iubeşti. Am întâmpinat şi încă mai am parte de greutăţi. Nu vorbesc despre cele materiale. Dacă nu alegeam să locuiesc aici, probabil în ţară aveam parte de mai multe greutăţi de acest gen. Eu mă refer la acomodarea cu o lume din care nu faci parte. Sincer, eu încă nu m-am acomodat. Şi sper nici să nu o fac.
Intenţionaţi să reveniţi în România?
Da, trăiesc tot timpul cu aceste planuri. Nu m-am întors încă din cauza mai multor factori. Eu şi soţia mea nu putem părăsi SUA fără să ne alegem cu o interdicţie de câţiva ani şi încă nu suntem pregătiţi pentru asta. Dar o să mă întorc cu siguranţă în România.
Cum a decurs viaţa dumneavoastră din 2001 şi pănă în prezent?
Eu am ales să locuiesc în Denver, statul Colorado. Când am ajuns aici nu era nicio biserică românească, deci pot să spun că aproape nu era nicio comunitate românească. Paradoxul este că aici locuiesc peste 8.000 de români. Astfel că am ajuns să fiu ordinat ca episcop al Church of God, din Denver. Simt că am această chemare. Dar cel mai important este că aici mi s-au născut trei fetiţe superbe, care îmi ocupă timpul într-un mod foarte plăcut. Pe lângă şcoala de aici, acasă le învăţăm abecedarul românesc, cântece pentru copii, astfel că vorbesc româna foarte bine.
Aţi participat la organizarea alegerilor din România în 2007 pentru românii din Colorado?
Aceste alegeri au fost organizate de Ambasada României la Washington, iar eu am fost ales preşedinte al Biroului Electoral, în statul Colorado.
Am înţeles că aţi fost implicat într-un scandal cu FBI?
În ceea ce priveşte întâmplarea cu FBI, nu este nimic important. Probabil vreo scrisorică anonimă trimisă unde trebuie a necesitat un control al acestui organism
cu privire la persoana mea. Dar sunt o persoană respectabilă şi nimic mai mult.
Cum aţi ajuns să vă întâlniţi cu George W. Bush şi cu John McCain?
Personal nu am făcut niciun demers să mă întâlnesc cu preşedintele Bush sau cu alţi politicieni. Am prieteni care ştiu că îmi place politica şi m-au invitat la unele petreceri unde am putut să stau la aceeaşi masă cu politicieni importanţi. Este o experienţă unică să stai să vorbeşti cu preşedintele Americii. Am ajuns să-i cunosc şi pe senatorul John McCain, pe guvernatorul statului Arizona, Len Munsil, pe congressmanii Jeff Flake şi Rick Renzi etc.
Aceştia aveau cunoştinţă despre statutul dumneavoastră?
Da, bineînţeles. Fiţi siguri că înainte să stai cu preşedintele Bush la masă serviciile secrete ştiau şi ce ai mâncat în dimineaţa respectivă. Şi, oricum, situaţia noastră era unul dintre subiectele pe care le discutam. Dar, repet, nu eram ilegal. Eram în "pending", cu copii viitori cetăţeni americani şi plătitor de taxe.
Despre ce anume aţi discutat cu preşedintele Bush?
Am vorbit despre mai multe lucruri. Am spus că am încercat mereu să aduc în prim-plan problema oamenilor care locuiesc în SUA de mulţi ani, plătesc taxe, au copii la şcoli, au afaceri şi creează locuri de muncă, dar nu au şi un statut de rezident permanent, ceea ce-i face potenţiali expulzaţi. Am discutat şi pe subiecte religioase, având în vedere că sunt pastor, şi majoritatea oamenilor politici sunt creştini practicanţi. Îmi amintesc că preşedintele Bush mi-a spus că atunci când a vizitat România prima oară a primit un semn de la Dumnezeu că trebuie să ajute această ţară. Ploua foarte tare şi era îngrijorat că va trebui să vorbească cu umbrela deasupra capului, dar în momentul în care s-a ridicat în faţa mulţimii, ploaia s-a oprit şi a ieşit un curcubeu cum rar i-a fost dat să vadă. A privit întâmplarea ca pe un semn că Dumnezeu iubeşte poporul român şi că trebuie să-l ajute în măsură în care poate.
De ce nu aţi reuşit până în acest moment să obţineţi dreptul de rezidenţă permanentă?
Pentru că nu există nicio lege care să spună că după un anumit număr de ani sau dacă ai un anumit venit, dacă ai copii cetăţeni americani, daca plăteşti taxe etc., se poate obţine acest lucru. Practic, nu am un cadru juridic în care să mă încadrez. Sistemul
judiciar în domeniul imigraţiei este la pământ, ineficient şi învechit. Bush a luptat să-l schimbe, dar anumiţi factori l-au împiedicat. Senatorului McCain îi va fi mult mai uşor dacă va fi ales.
DEZVĂLUIRE
Un sfert dintre românii din SUA pot fi expulzaţi
"Peste 25 la sută dintre românii care trăiesc acum în SUA nu au forme definitive de şedere. Dacă nu se dă o lege în acest sens, sunt pasibili cu deportarea. Pentru unii ar fi o dramă. Gândiţi-vă că sunt oameni care locuiesc aici de peste 20 de ani şi care sunt în această situaţie. Cred că atunci când această lege se va aproba, se va simţi şi în România. Pentru că sute de mii de români vor putea reveni în România, îşi vor deschide afaceri
, vor investi, vor crea locuri de muncă", a mai declarat Doru D. Ilioi.
Auto-spaga
Tariceanu a semnat o Hotarare de Guvern prin care isi atribuia pe degeaba cateva sute de mii de euro din bugetul de stat * Firma Automotive Trading Services, la care premierul este actionar, figureaza in HG prin care se suplimenteaza fondurile pentru exproprierea impusa de lucrarile la centura Bucurestilor * Numai ca cei 501 metri patrati pentru care Guvernul voia sa despagubeasca firma ATS se afla acum in proprietatea Cosmo Group SRL
Premierul Calin Popescu Tariceanu a fost la un pas de a primi cadou
din partea statului cateva sute de mii de euro pentru ceva ce nu ii apartinea. Guvernul Tariceanu a decis, printr-o hotarare ce a fost publicata si in Monitorul Oficial, suplimentarea cu 10,7 milioane de lei a fondurilor de despagubire a detinatorilor de terenuri expropriate pentru lucrarile ce au loc la fluidizarea traficului pe DN 1 si centura rutiera a Capitalei. Decizia a fost luata dupa ce pe lista persoanelor fizice si juridice care urmau sa fie expropriate au fost incluse nume noi. Printre acestea se numara si societatea Automotive Trading Services (ATS) patronata de premierul liberal.
Conform Hotararii de Guvern - avizata de premierul Tariceanu si contrasemnata de Barna Tanczos, secretar de stat in Ministerul Transporturilor, si ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian - 501 metri patrati detinuti de ATS urmau sa fie expropriati. Tinand cont de valoarea preturilor din acea zona, firma lui Tariceanu urma sa primeasca cateva sute de mii de euro. Grav este insa ca societatea premierului putea sa incaseze bani pentru ceva ce nu ii apartine. Asta intrucat terenul nu se mai afla in proprietatea ATS. Interesant este de vazut cine a luat decizia ca ATS sa fie despagubita pentru nimic. Cine a hotarat sa bage cateva sute de mii de euro in conturile firmei lui Tariceanu? Poate fi Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri din Romania, casa de avocatura Speranta Todorut, care a lucrat la acest proiect, sau chiar Guvernul Romaniei. Ramane de vazut cui ii apartine "greseala".
Firul decizional
Decizia de expropriere a unor terenuri o ia Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri din Romania (CNADR), aflata in subordinea Ministerului Transporturilor condus in prezent de subordonatul lui Tariceanu, Ludovic Orban. Dupa ce a stabilit lista cu exproprierile ce urmeaza a fi facute, CNADR trimite lista catre cabinetele de avocati care trebuie sa clarifice regimul juridic al proprietatilor vizate. Apoi, lista ajunge pe masa ministrului Transporturilor pentru a fi aprobata. Ulterior, ea este trimisa catre Guvernul Romaniei care valideaza sau nu lista. Asa s-a intamplat si in cazul de fata, cabinetul de avocatura care a lucrat la acest proiect fiind cel al Sperantei Todorut. Lista cu persoanele fizice si juridice ce urmeaza sa fie expropriate a fost intocmita in 2006. La propunerea casei de avocatura Speranta Todorut, dupa cum ne-a declarat directorul de imagine CNADR, ea a fost completata cu alte terenuri. Printre acestea si cel al Automotive Trading Services. Intre timp, cei 501 metri patrati au fost vanduti de catre ATS firmei Cosmo Group SRL, in prezent aflata in lichidare. Aceasta modificare nu a aparut insa si in Hotararea de Guvern care a fost publicata in Monitorul Oficial in 18 martie 2008 si care a validat lista cu exproprieri. Astfel, desi nu mai era proprietarul terenului, ATS figura pe lista celor ce trebuia sa primeasca despagubiri.
Premierul n-are incredere in Monitorul Oficial
Acest lucru a fost confirmat ieri chiar de catre premierul Calin Popescu Tariceanu. Acesta a negat ca terenul pentru care firma Automotive Trading Services, la care detine pachetul majoritar de actiuni, este indicata drept proprietar in hotararea de guvern ar mai apartine acestei societati si a precizat ca nu a fost depusa nici o cerere de despagubire. Apoi, Tariceanu a atacat presa si a pus la indoiala deontologia jurnalistilor carora le-a cerut sa verifice informatiile aparute in Monitorul Oficial inainte de a le publica. Fara sa explice insa de ce Guvernul nu verifica propriile acte inainte de a le aproba. Si conducerea Automotive Trading Services sustine ca nu mai detine din iunie 2007 terenul inclus in hotararea de guvern si ca nu a cerut despagubiri.
ATS ameninta cu judecata
"Din luna iunie 2007, firma Automotive Trading Services nu mai este proprietara terenului la care se face referire. Pana la data vanzarii, si in mod logic nici ulterior, firma ATS nu a depus vreo cerere de despagubire si nu a formulat vreo pretentie de nici un fel. Subliniem ca la data publicarii hotararii de guvern mentionate, ATS nu mai era titularul nici unui drept de despagubire pentru care ar fi putut emite pretentii", se arata intr-un comunicat al ATS. Firma precizeaza, totodata, ca isi rezerva dreptul de a se adresa autoritatilor si instantelor competente, in vederea recuperarii prejudiciului material si moral cauzat prin afirmatiile neadevarate si calomniatoare facute, precum si in vederea "tragerii la raspundere a celor vinovati de producerea acestui prejudiciu".
Avocata Todorut nu comenteaza
Avocata Speranta Todorut a refuzat sa comenteze acest caz si sa explice cum a ajuns firma lui Tariceanu pe lista celor ce urma sa incaseze bani desi nu mai era proprietara terenului ce trebuia sa fie expropriat.
"O singura declaratie am de facut: obiectul exproprierii il face imobilul si nu o anumita persoana", ne-a declarat Speranta Todorut. Aceasta face parte din reteaua avocatilor care au primit contracte importante de consultanta juridica din partea Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale. Concret, cabinetul individual de avocatura Speranta Todorut se numara printre cele cincisprezece case de avocatura care au primit, in intervalul 2003-2007, in total, suma de 76 de milioane de lei pentru contracte de consultanta si asistenta juridica la diferite proiecte de infrastructura rutiera. Cabinetul Sperantei Todorut a primit, in 2006, 446.296 lei pentru un contract de asistenta juridica la "fluidizarea traficului pe DN 1", pe soseaua Bucuresti-Ploiesti.
Proiect pentru care este nevoie de exproprierea mai multor terenuri, printre care si cel ce a fost detinut de firma lui Calin Popescu Tariceanu. Avocata Speranta Todorut figureaza cu doua sedii ale cabinetului sau de avocatura: pe strada Dristorului, in Sectorul 3, si pe Ion Campineanu, in Sectorul 1. Conform propriilor declaratii, Speranta Todorut a avut drept clienti diverse firme, printre care SNP Petrom, General Import-Export SA, Arcop SRL, Multimpex International Transport
SA, Izoprest SA.
"Nu vad unde este greseala"
Ciudat este ca nimeni nu stie cum a aparut aceasta eroare. Secretarul de stat in Ministerul Transporturilor, Barna Tanczos (foto), cel care a contrasemnat HG, sustine ca va cere verificari, iar societatea sefului Executivului nu va mai figura in actul normativ daca nu mai este proprietara terenului.
"Nu stiu cum a aparut pe lista Automotive Trading Services, firma despre care nu am auzit. Noi nu avem posibilitatea la minister sa mergem pe teren si sa verificam proprietarii. Procedura de expropriere este facuta de Compania de Autostrazi si Drumuri si o firma de avocatura, care pregateste documentatia. Apoi se face o evaluare, fara sa se tina cont de cine este proprietar", a declarat, citat de Mediafax, Barna Tanczos. "Daca firma nu este proprietara, o sa cer verificari. O sa intreb daca in timpul procedurilor de expropriere s-a schimbat proprietarul terenului si daca trebuiau sa anunte cand au vandut. Pana s-a parcurs toata birocratia s-o fi schimbat proprietarul. Nu vad unde este greseala. Daca firma nu mai este proprietara, o vom scoate de pe lista si vom introduce noii proprietari. Nu este nici o catastrofa. Nu stiu ce firma de avocatura s-a ocupat de exproprieri. Nu stiu daca poarta vreo vina sau daca ar fi trebuit sa verifice lista proprietarilor. Voi intreba la Compania de Autostrazi", a spus secretarul de stat.
Stefan Sobotka, director de imagine al CNADR, explica aceasta eroare prin faptul ca proiectul de Hotarare de Guvern a fost finalizat in 2006 si aprobat abia in urma cu trei zile. Timp in care regimul juridic al terenului s-a schimbat.
Premierul Calin Popescu Tariceanu a fost la un pas de a primi cadou
din partea statului cateva sute de mii de euro pentru ceva ce nu ii apartinea. Guvernul Tariceanu a decis, printr-o hotarare ce a fost publicata si in Monitorul Oficial, suplimentarea cu 10,7 milioane de lei a fondurilor de despagubire a detinatorilor de terenuri expropriate pentru lucrarile ce au loc la fluidizarea traficului pe DN 1 si centura rutiera a Capitalei. Decizia a fost luata dupa ce pe lista persoanelor fizice si juridice care urmau sa fie expropriate au fost incluse nume noi. Printre acestea se numara si societatea Automotive Trading Services (ATS) patronata de premierul liberal.
Conform Hotararii de Guvern - avizata de premierul Tariceanu si contrasemnata de Barna Tanczos, secretar de stat in Ministerul Transporturilor, si ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian - 501 metri patrati detinuti de ATS urmau sa fie expropriati. Tinand cont de valoarea preturilor din acea zona, firma lui Tariceanu urma sa primeasca cateva sute de mii de euro. Grav este insa ca societatea premierului putea sa incaseze bani pentru ceva ce nu ii apartine. Asta intrucat terenul nu se mai afla in proprietatea ATS. Interesant este de vazut cine a luat decizia ca ATS sa fie despagubita pentru nimic. Cine a hotarat sa bage cateva sute de mii de euro in conturile firmei lui Tariceanu? Poate fi Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri din Romania, casa de avocatura Speranta Todorut, care a lucrat la acest proiect, sau chiar Guvernul Romaniei. Ramane de vazut cui ii apartine "greseala".
Firul decizional
Decizia de expropriere a unor terenuri o ia Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri din Romania (CNADR), aflata in subordinea Ministerului Transporturilor condus in prezent de subordonatul lui Tariceanu, Ludovic Orban. Dupa ce a stabilit lista cu exproprierile ce urmeaza a fi facute, CNADR trimite lista catre cabinetele de avocati care trebuie sa clarifice regimul juridic al proprietatilor vizate. Apoi, lista ajunge pe masa ministrului Transporturilor pentru a fi aprobata. Ulterior, ea este trimisa catre Guvernul Romaniei care valideaza sau nu lista. Asa s-a intamplat si in cazul de fata, cabinetul de avocatura care a lucrat la acest proiect fiind cel al Sperantei Todorut. Lista cu persoanele fizice si juridice ce urmeaza sa fie expropriate a fost intocmita in 2006. La propunerea casei de avocatura Speranta Todorut, dupa cum ne-a declarat directorul de imagine CNADR, ea a fost completata cu alte terenuri. Printre acestea si cel al Automotive Trading Services. Intre timp, cei 501 metri patrati au fost vanduti de catre ATS firmei Cosmo Group SRL, in prezent aflata in lichidare. Aceasta modificare nu a aparut insa si in Hotararea de Guvern care a fost publicata in Monitorul Oficial in 18 martie 2008 si care a validat lista cu exproprieri. Astfel, desi nu mai era proprietarul terenului, ATS figura pe lista celor ce trebuia sa primeasca despagubiri.
Premierul n-are incredere in Monitorul Oficial
Acest lucru a fost confirmat ieri chiar de catre premierul Calin Popescu Tariceanu. Acesta a negat ca terenul pentru care firma Automotive Trading Services, la care detine pachetul majoritar de actiuni, este indicata drept proprietar in hotararea de guvern ar mai apartine acestei societati si a precizat ca nu a fost depusa nici o cerere de despagubire. Apoi, Tariceanu a atacat presa si a pus la indoiala deontologia jurnalistilor carora le-a cerut sa verifice informatiile aparute in Monitorul Oficial inainte de a le publica. Fara sa explice insa de ce Guvernul nu verifica propriile acte inainte de a le aproba. Si conducerea Automotive Trading Services sustine ca nu mai detine din iunie 2007 terenul inclus in hotararea de guvern si ca nu a cerut despagubiri.
ATS ameninta cu judecata
"Din luna iunie 2007, firma Automotive Trading Services nu mai este proprietara terenului la care se face referire. Pana la data vanzarii, si in mod logic nici ulterior, firma ATS nu a depus vreo cerere de despagubire si nu a formulat vreo pretentie de nici un fel. Subliniem ca la data publicarii hotararii de guvern mentionate, ATS nu mai era titularul nici unui drept de despagubire pentru care ar fi putut emite pretentii", se arata intr-un comunicat al ATS. Firma precizeaza, totodata, ca isi rezerva dreptul de a se adresa autoritatilor si instantelor competente, in vederea recuperarii prejudiciului material si moral cauzat prin afirmatiile neadevarate si calomniatoare facute, precum si in vederea "tragerii la raspundere a celor vinovati de producerea acestui prejudiciu".
Avocata Todorut nu comenteaza
Avocata Speranta Todorut a refuzat sa comenteze acest caz si sa explice cum a ajuns firma lui Tariceanu pe lista celor ce urma sa incaseze bani desi nu mai era proprietara terenului ce trebuia sa fie expropriat.
"O singura declaratie am de facut: obiectul exproprierii il face imobilul si nu o anumita persoana", ne-a declarat Speranta Todorut. Aceasta face parte din reteaua avocatilor care au primit contracte importante de consultanta juridica din partea Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale. Concret, cabinetul individual de avocatura Speranta Todorut se numara printre cele cincisprezece case de avocatura care au primit, in intervalul 2003-2007, in total, suma de 76 de milioane de lei pentru contracte de consultanta si asistenta juridica la diferite proiecte de infrastructura rutiera. Cabinetul Sperantei Todorut a primit, in 2006, 446.296 lei pentru un contract de asistenta juridica la "fluidizarea traficului pe DN 1", pe soseaua Bucuresti-Ploiesti.
Proiect pentru care este nevoie de exproprierea mai multor terenuri, printre care si cel ce a fost detinut de firma lui Calin Popescu Tariceanu. Avocata Speranta Todorut figureaza cu doua sedii ale cabinetului sau de avocatura: pe strada Dristorului, in Sectorul 3, si pe Ion Campineanu, in Sectorul 1. Conform propriilor declaratii, Speranta Todorut a avut drept clienti diverse firme, printre care SNP Petrom, General Import-Export SA, Arcop SRL, Multimpex International Transport
SA, Izoprest SA.
"Nu vad unde este greseala"
Ciudat este ca nimeni nu stie cum a aparut aceasta eroare. Secretarul de stat in Ministerul Transporturilor, Barna Tanczos (foto), cel care a contrasemnat HG, sustine ca va cere verificari, iar societatea sefului Executivului nu va mai figura in actul normativ daca nu mai este proprietara terenului.
"Nu stiu cum a aparut pe lista Automotive Trading Services, firma despre care nu am auzit. Noi nu avem posibilitatea la minister sa mergem pe teren si sa verificam proprietarii. Procedura de expropriere este facuta de Compania de Autostrazi si Drumuri si o firma de avocatura, care pregateste documentatia. Apoi se face o evaluare, fara sa se tina cont de cine este proprietar", a declarat, citat de Mediafax, Barna Tanczos. "Daca firma nu este proprietara, o sa cer verificari. O sa intreb daca in timpul procedurilor de expropriere s-a schimbat proprietarul terenului si daca trebuiau sa anunte cand au vandut. Pana s-a parcurs toata birocratia s-o fi schimbat proprietarul. Nu vad unde este greseala. Daca firma nu mai este proprietara, o vom scoate de pe lista si vom introduce noii proprietari. Nu este nici o catastrofa. Nu stiu ce firma de avocatura s-a ocupat de exproprieri. Nu stiu daca poarta vreo vina sau daca ar fi trebuit sa verifice lista proprietarilor. Voi intreba la Compania de Autostrazi", a spus secretarul de stat.
Stefan Sobotka, director de imagine al CNADR, explica aceasta eroare prin faptul ca proiectul de Hotarare de Guvern a fost finalizat in 2006 si aprobat abia in urma cu trei zile. Timp in care regimul juridic al terenului s-a schimbat.
Ancheta DNA Nokia, activată după memoriul "cetăţeanului" Paszkany
Interesul DNA pentru posibilele speculaţii cu terenuri din jurul Nokia n-a apărut peste noapte. Ziarul „Gândul” se află în posesia unor mărturii conform cărora procurorii DNA Bucureşti ce verifică licitaţia pentru mall-ul din cartierul Gheorgheni din Cluj-Napoca, câştigată de Iulius Grup, s-au referit, în timpul anchetei, la investiţia companiei finlandeze, deşi nu avea legătură cu cauza.
Unii dintre cei chemaţi la declaraţii – membri ai comisiei de licitaţie şi directori din Consiliul Judeţean (CJ) Cluj – ne-au mărturisit că procurorul de caz a încercat să-i intimideze, sugerând că ştie şi despre alte afaceri dubioase – aici a fost pronunţat numele companiei finlandeze. „Când i-am spus că noi ne ocupăm de chestii serioase, a afirmat că ştie el ce serioase sunt. De exemplu, Nokia, despre care a afirmat, pe un ton superior, care sugera cine ştie ce nereguli, că ştie el că e afacerea lui Tăriceanu”, ne-a declarat unul dintre angajaţii CJ.
Anchetarea licitaţiei a fost demarată anul trecut, după ce, în martie, la bilanţul Parchetului General, Traian Băsescu a afirmat că a primit pe email un memoriu „de la un cetăţean din Cluj” şi că, dacă cele scrise se confirmă, reprezintă proba „împletirii intereselor între politic, oameni de afaceri, oameni de presă şi, din păcate, şi a unor magistraţi implicaţi într-un proces de împingere a unei licitaţii”.
După exemplul dat de preşedinte, DNA a deschis un dosar, iar Paszkany Arpad Zoltan, autorul memoriului, l-a lăudat pe Traian Băsescu: „e un bărbat adevărat”.
Elementul politic din anchetă
Ancheta DNA din jurul terenurilor capătă şi aspecte politice. Dacă, marţi, preşedintele CJ, Marius Nicoară (PNL), şi-a manifestat îngrijorarea că în spatele anchetei ar putea fi „o acţiune electorală”, ieri, primarul Clujului, Emil Boc, preşedinte PD-L, a făcut apel la politicieni să ajute la separarea apelor între cercetarea penală şi investiţie, deoarece „încercarea unora, locali sau naţionali, de a face atmosferă în jurul proiectului creează un sentiment de neîncredere”.
Boc a precizat că nu se referă la Nicoară şi a afirmat că are dovada faptului că se încearcă alungarea unor investiţii mari, de talia Nokia, din Cluj, pentru a le muta în alte părţi ale ţării, dar a refuzat să pronunţe “deocamdată” nume. Marius Nicoară a anunţat acum câteva zile că negociază cu o companie de talie mondială o investiţie de un miliard de euro. DNA Cluj a cerut CJ să-i trimită toate documentele
legate de negocierile cu Nokia, urmărind să verifice dacă, în perioada în care informaţia despre locaţia de la Jucu era cunoscută doar într-un cerc restrâns, nu s-au făcut speculaţii cu terenuri.
Conform documentelor CJ, locaţia a fost stabilită în a doua parte a lui februarie 2007, iar înţelegerea a fost parafată cu Guvernul României peste o lună. Dacă luăm de bun comunicatul unde DNA spune că verifică „împrejurările în care anumite persoane fizice şi juridice au achiziţionat terenuri în comuna Jucu, anterior relocării fabricii şi încheierii contractului de asociere”, înseamnă că instituţia de unde se putea obţine toate informaţiile este Oficiul de Cadastru şi Publicitate
Imobiliară (OCPI) Cluj. Leontina Kovacs, şefa OCPI, ne-a comunicat însă că pe adresa instituţiei nu a sosit nimic de la DNA.
Unii dintre cei chemaţi la declaraţii – membri ai comisiei de licitaţie şi directori din Consiliul Judeţean (CJ) Cluj – ne-au mărturisit că procurorul de caz a încercat să-i intimideze, sugerând că ştie şi despre alte afaceri dubioase – aici a fost pronunţat numele companiei finlandeze. „Când i-am spus că noi ne ocupăm de chestii serioase, a afirmat că ştie el ce serioase sunt. De exemplu, Nokia, despre care a afirmat, pe un ton superior, care sugera cine ştie ce nereguli, că ştie el că e afacerea lui Tăriceanu”, ne-a declarat unul dintre angajaţii CJ.
Anchetarea licitaţiei a fost demarată anul trecut, după ce, în martie, la bilanţul Parchetului General, Traian Băsescu a afirmat că a primit pe email un memoriu „de la un cetăţean din Cluj” şi că, dacă cele scrise se confirmă, reprezintă proba „împletirii intereselor între politic, oameni de afaceri, oameni de presă şi, din păcate, şi a unor magistraţi implicaţi într-un proces de împingere a unei licitaţii”.
După exemplul dat de preşedinte, DNA a deschis un dosar, iar Paszkany Arpad Zoltan, autorul memoriului, l-a lăudat pe Traian Băsescu: „e un bărbat adevărat”.
Elementul politic din anchetă
Ancheta DNA din jurul terenurilor capătă şi aspecte politice. Dacă, marţi, preşedintele CJ, Marius Nicoară (PNL), şi-a manifestat îngrijorarea că în spatele anchetei ar putea fi „o acţiune electorală”, ieri, primarul Clujului, Emil Boc, preşedinte PD-L, a făcut apel la politicieni să ajute la separarea apelor între cercetarea penală şi investiţie, deoarece „încercarea unora, locali sau naţionali, de a face atmosferă în jurul proiectului creează un sentiment de neîncredere”.
Boc a precizat că nu se referă la Nicoară şi a afirmat că are dovada faptului că se încearcă alungarea unor investiţii mari, de talia Nokia, din Cluj, pentru a le muta în alte părţi ale ţării, dar a refuzat să pronunţe “deocamdată” nume. Marius Nicoară a anunţat acum câteva zile că negociază cu o companie de talie mondială o investiţie de un miliard de euro. DNA Cluj a cerut CJ să-i trimită toate documentele
legate de negocierile cu Nokia, urmărind să verifice dacă, în perioada în care informaţia despre locaţia de la Jucu era cunoscută doar într-un cerc restrâns, nu s-au făcut speculaţii cu terenuri.
Conform documentelor CJ, locaţia a fost stabilită în a doua parte a lui februarie 2007, iar înţelegerea a fost parafată cu Guvernul României peste o lună. Dacă luăm de bun comunicatul unde DNA spune că verifică „împrejurările în care anumite persoane fizice şi juridice au achiziţionat terenuri în comuna Jucu, anterior relocării fabricii şi încheierii contractului de asociere”, înseamnă că instituţia de unde se putea obţine toate informaţiile este Oficiul de Cadastru şi Publicitate
Imobiliară (OCPI) Cluj. Leontina Kovacs, şefa OCPI, ne-a comunicat însă că pe adresa instituţiei nu a sosit nimic de la DNA.
Protectie sociala pentru bogati. Baietii destepti din Primaverii platesc impozite pe vile ca in Ferentari
In Romania continua sa se perpetueze o inechitate de neacceptat intr-o tara membra a UE. “Baietii destepti” platesc pentru vilele de lux pe care le detin in cartierele selecte din marile orase sau din statiuni aceleasi impozite ca si proprietarii de locuinte insalubre din periferii. In contextul necesitatii cresterii veniturilor bugetare, specialistii pun din nou pe tapet ideea impozitarii locuintelor prin aplicarea unui procent fix la valoarea de piata a proprietatii. “Acest sistem ar aduce incasari consistente la buget, de zece ori mai mari fata de sistemul
actual”, ne-a declarat Adrian Crivii, fostul presedinte al Asociatiei Nationale a Evaluatorilor din Romania
Spre deosebire de sistemul european de impozitare, in care fiecare proprietar plateste proportional cu valoarea casei pe care o detine, Romania taxeaza proprietatea dupa alte criterii. “De exemplu, detinatorul unui apartament din cartierul bucurestean Rahova plateste aproape aceeasi suma cu proprietarul unei locuinte de lux din zona Primaverii”, explica Adrian Crivii. Aceasta, pentru ca stabilirea sumei datorate statului porneste de la aceeasi valoare de impozitare, in cele doua situatii total diferite
Pe cat de simplu pare sistemul impozitarii «ad-valorem», pe atat de complicata este implementarea lui. Analistul Ilie Serbanescu este de parere ca decizia in acest caz este una politica. “Imi vine greu sa cred ca guvernantii nostri, care locuiesc in vile de lux pentru care platesc impozite de nimic, ar adopta o asemenea lege impotriva lor”, ne-a declarat Ilie Serbanescu. Totodata, aplicarea sistemului necesita constituirea unei baze de date imobiliare, care sa contina preturile actualizate ale tuturor locuintelor din Romania
Identificarea unor noi surse de incasari la buget nu este atåt de dificila pe cåt o fac sa para autoritatile, care prefera sa faca “economii”, mai degraba, prin impozitarea bonusurilor acordate angajatilor. Specialistii mizeaza pe o solutie “uitata”, aplicata cu succes in multe tari europene: impozitarea proprietatilor la valoarea de piata. “Simpla adoptare a unui sistem neutru, in care fiecare sa plateasca un procent fix din valoarea proprietatii, este suficient, iar incasarile la buget cresc chiar de zece ori”, ne-a declarat Adrian Crivii, fostul presedinte al Asociatiei Nationale a Evaluatorilor din Romånia (ANEVAR). Decizia este, insa, una politica.
Impozitarea locuintelor prin aplicarea unui procent fix la valoarea de piata ar creste nivelul sumelor colectate la buget chiar de zece ori, sunt de parere analistii financiari, ca si specialistii in evaluarea proprietatii. “Este un sistem corect si echilibrat, aplicat cu succes in tarile Uniunii Europene si in SUA. Desigur, este total diferit de modul actual de taxare, prin care proprietarul unei case din cartierul bucurestean Rahova plateste aproape aceeasi suma cu proprietarul unui apartament de lux din zona Primaverii”, explica Crivii. In prezent, calcularea impozitului de plata se face in functie de suprafata locuintei, materialele din care este realizata, localitatea in care se gaseste si zona in care este amplasata. Cu alte cuvinte, stabilirea sumei datorate statului porneste de la aceeasi valoare de impozitare, atat in cazul proprietarului unei case modeste de la periferia Bucurestiului, cat si al detinatorului unei vile luxoase. “Cine locuieste intr-o casa buna vrea sa aiba parte si de o strada buna, cu toate utilitatile trase. Or, de unde bani pentru aceste investitii, daca nu dintr-o taxare corecta a proprietatii?”, spune fostul presedinte al ANEVAR. Ideea impozitarii locuintelor la valoarea de piata nu este o noutate pentru autoritati, fiind dezbatuta periodic in diferite medii. Implementarea ei este insa dificila, in primul rand pentru ca decizia este una politica. “Legile sunt facute de oamenii cu bani, care locuiesc in vile scumpe si spatioase, nu in apartamente de bloc. Imi vine greu sa cred ca guvernantii nostri ar adopta o asemenea lege, impotriva lor, ca sa plateasca impozite mai mari, doar de dragul resuscitarii economiei”, ne-a declarat analistul Ilie Serbanescu. Functionarea unui asemenea tip de taxare a proprietatii mai este conditionata si de stabilirea valorii de piata a locuintei, chestiune aproape imposibila in acest moment. Doar constituirea unei baze de date imobiliara, care sa contina preturile actualizate ale tuturor proprietatilor din Romania, ar permite implementarea sistemului. “Intr-adevar, este dificil sa pui la punct o asemenea baza de date. Dar se poate face, cu ajutorul directiilor de taxe si impozite din cadrul primariilor, dar si al bancilor, agentiilor imobiliare si notariatelor”, este de parere Adrian Crivii. In opinia sa, existenta unui asemenea “catalog” al proprietatilor ar duce si la scaderea preturilor de pe piata imobiliara, cu toate informatiile “la vedere”.
Statul, cu ochii doar pe proprietatile firmelor private
Autoritatile reusesc sa impoziteze la o valoare “mai apropiata de cea de piata” doar proprietatile detinute de firme
, ne-a declarat Cristian Dutu, directorul general al Directiei de Venituri Buget Local (DVBL) din cadrul Primariei sectorului 2. “Firmele sunt obligate sa isi evalueze activele detinute o data la trei ani pentru a stabili valoarea de inventar a proprietatilor. Insa companiile mari fac aceste reevaluari chiar anual, pentru ca multe contracteaza credite de la banci”, explica Cristian Dutu. Cat despre sistemul de impozitare a locuintelor la valoarea de piata, in cazul persoanelor fizice, aplicarea lui ar da rezultate disproportionate, in cazul diferitelor localitati. Cele mai mari sume ar urma sa fie incasate din marile orase, unde sunt si cele mai ridicate preturi la case si terenuri, in timp ce incasarile din localitatile mici ar fi de-a dreptul nesemnificative. Situatia s-ar complica in cazul in care piata imobiliara autohtona s-ar prabusi, dupa modelul american, adauga Dutu. “Un asemenea sistem nu se poate aplica decat intr-o piata imobiliara stabila”, conchide acesta.
actual”, ne-a declarat Adrian Crivii, fostul presedinte al Asociatiei Nationale a Evaluatorilor din Romania
Spre deosebire de sistemul european de impozitare, in care fiecare proprietar plateste proportional cu valoarea casei pe care o detine, Romania taxeaza proprietatea dupa alte criterii. “De exemplu, detinatorul unui apartament din cartierul bucurestean Rahova plateste aproape aceeasi suma cu proprietarul unei locuinte de lux din zona Primaverii”, explica Adrian Crivii. Aceasta, pentru ca stabilirea sumei datorate statului porneste de la aceeasi valoare de impozitare, in cele doua situatii total diferite
Pe cat de simplu pare sistemul impozitarii «ad-valorem», pe atat de complicata este implementarea lui. Analistul Ilie Serbanescu este de parere ca decizia in acest caz este una politica. “Imi vine greu sa cred ca guvernantii nostri, care locuiesc in vile de lux pentru care platesc impozite de nimic, ar adopta o asemenea lege impotriva lor”, ne-a declarat Ilie Serbanescu. Totodata, aplicarea sistemului necesita constituirea unei baze de date imobiliare, care sa contina preturile actualizate ale tuturor locuintelor din Romania
Identificarea unor noi surse de incasari la buget nu este atåt de dificila pe cåt o fac sa para autoritatile, care prefera sa faca “economii”, mai degraba, prin impozitarea bonusurilor acordate angajatilor. Specialistii mizeaza pe o solutie “uitata”, aplicata cu succes in multe tari europene: impozitarea proprietatilor la valoarea de piata. “Simpla adoptare a unui sistem neutru, in care fiecare sa plateasca un procent fix din valoarea proprietatii, este suficient, iar incasarile la buget cresc chiar de zece ori”, ne-a declarat Adrian Crivii, fostul presedinte al Asociatiei Nationale a Evaluatorilor din Romånia (ANEVAR). Decizia este, insa, una politica.
Impozitarea locuintelor prin aplicarea unui procent fix la valoarea de piata ar creste nivelul sumelor colectate la buget chiar de zece ori, sunt de parere analistii financiari, ca si specialistii in evaluarea proprietatii. “Este un sistem corect si echilibrat, aplicat cu succes in tarile Uniunii Europene si in SUA. Desigur, este total diferit de modul actual de taxare, prin care proprietarul unei case din cartierul bucurestean Rahova plateste aproape aceeasi suma cu proprietarul unui apartament de lux din zona Primaverii”, explica Crivii. In prezent, calcularea impozitului de plata se face in functie de suprafata locuintei, materialele din care este realizata, localitatea in care se gaseste si zona in care este amplasata. Cu alte cuvinte, stabilirea sumei datorate statului porneste de la aceeasi valoare de impozitare, atat in cazul proprietarului unei case modeste de la periferia Bucurestiului, cat si al detinatorului unei vile luxoase. “Cine locuieste intr-o casa buna vrea sa aiba parte si de o strada buna, cu toate utilitatile trase. Or, de unde bani pentru aceste investitii, daca nu dintr-o taxare corecta a proprietatii?”, spune fostul presedinte al ANEVAR. Ideea impozitarii locuintelor la valoarea de piata nu este o noutate pentru autoritati, fiind dezbatuta periodic in diferite medii. Implementarea ei este insa dificila, in primul rand pentru ca decizia este una politica. “Legile sunt facute de oamenii cu bani, care locuiesc in vile scumpe si spatioase, nu in apartamente de bloc. Imi vine greu sa cred ca guvernantii nostri ar adopta o asemenea lege, impotriva lor, ca sa plateasca impozite mai mari, doar de dragul resuscitarii economiei”, ne-a declarat analistul Ilie Serbanescu. Functionarea unui asemenea tip de taxare a proprietatii mai este conditionata si de stabilirea valorii de piata a locuintei, chestiune aproape imposibila in acest moment. Doar constituirea unei baze de date imobiliara, care sa contina preturile actualizate ale tuturor proprietatilor din Romania, ar permite implementarea sistemului. “Intr-adevar, este dificil sa pui la punct o asemenea baza de date. Dar se poate face, cu ajutorul directiilor de taxe si impozite din cadrul primariilor, dar si al bancilor, agentiilor imobiliare si notariatelor”, este de parere Adrian Crivii. In opinia sa, existenta unui asemenea “catalog” al proprietatilor ar duce si la scaderea preturilor de pe piata imobiliara, cu toate informatiile “la vedere”.
Statul, cu ochii doar pe proprietatile firmelor private
Autoritatile reusesc sa impoziteze la o valoare “mai apropiata de cea de piata” doar proprietatile detinute de firme
, ne-a declarat Cristian Dutu, directorul general al Directiei de Venituri Buget Local (DVBL) din cadrul Primariei sectorului 2. “Firmele sunt obligate sa isi evalueze activele detinute o data la trei ani pentru a stabili valoarea de inventar a proprietatilor. Insa companiile mari fac aceste reevaluari chiar anual, pentru ca multe contracteaza credite de la banci”, explica Cristian Dutu. Cat despre sistemul de impozitare a locuintelor la valoarea de piata, in cazul persoanelor fizice, aplicarea lui ar da rezultate disproportionate, in cazul diferitelor localitati. Cele mai mari sume ar urma sa fie incasate din marile orase, unde sunt si cele mai ridicate preturi la case si terenuri, in timp ce incasarile din localitatile mici ar fi de-a dreptul nesemnificative. Situatia s-ar complica in cazul in care piata imobiliara autohtona s-ar prabusi, dupa modelul american, adauga Dutu. “Un asemenea sistem nu se poate aplica decat intr-o piata imobiliara stabila”, conchide acesta.
Judecator constitutional cu trecut de falsificator
O judecatoare de la Curtea Constitutionala, Aspazia Cojocaru, si citeva rude ale sale au fost implicate, in anii ’70, intr-o retea de falsificare a examenelor de admitere de la Facultatea de Drept din Bucuresti. Faimos in epoca, dosarul contine, in alte roluri, nume sonore azi: Lucian Bolcas, Sergiu Andon, Octav Cozminca
Intre copertele unui dosar penal vechi de 32 de ani, soldat cu condamnari de pina la 13 ani de inchisoare si cu amenzi cit o Dacie, se afla ascunse numele unor personaje extrem de vizibile din viata
politica romaneasca, aflate insa in ipostaze diferite. Judecatoarea Aspazia Cojocaru, sotul sau, Pavel, un unchi si o matusa de-ai sai apar, alaturi de alti complici, in rolul celor care constituiau o retea de falsificare a examenelor de admitere de la Facultatea de Drept din Bucuresti. Din echipa de avocati a inculpatilor faceau parte Lucian Bolcas, actual deputat PRM, si Paul Mitroi, fost Avocat al Poporului.
Iar ziaristul care scria, la „Scanteia“, despre celebrul proces al „falsificatorilor de examene“ era nimeni altul decit Sergiu Andon, actual senator PC
. In pofida gravitatii faptelor si a sentintelor severe pronuntate, inculpatii au fost gratiati de Nicolae Ceausescu la interventia unui general de Securitate, ruda cu unul dintre condamnati.
Sentinta din acest dosar, aflata in arhiva Tribunalului Bucuresti, arata ca, din 1969 pina in 1975, un unchi al Aspaziei Cojocaru, Vasile Fodor, pe atunci conferentiar la Drept si secretar al comisiei de admitere, a pus la cale un sistem prin care, in schimbul unor spagi consistente, garanta admiterea la Facultatea de Drept din Bucuresti, desi in acea perioada concurenta era si de citeva zeci de candidati pe loc.
Examenul de admitere se desfasura atunci pe parcursul a mai multor zile, continind atit probe scrise, cit si orale. Tezele scrise erau depozitate o vreme intr-un fiset pina sa fie corectate. In acelasi fiset, la care avea acces oricare dintre membrii comisiei de admitere, se aflau si stampilele care garantau autenticitatea lucrarilor, dar si foile tipizate pe care concurentii raspundeau la intrebari. Unchiul Aspaziei Cojocaru, Vasile Fodor, a fost secretarul acestei comisii din 1969 pina in 1975, interval in care, in timpul sesiunilor de admitere, sustragea o serie de lucrari realizate in salile de concurs si aflate in fisetul respectiv, inlocuindu-le cu altele, scrise in afara concursului. Deoarece avea acces la foile tipizate si la stampilele oficiale, acestea din urma aratau ca si cum ar fi fost realizate in acelasi timp cu toate celelalte lucrari din concurs. Din sentinta aflata in arhiva Tribunalului Bucuresti rezulta ca atit sotul Aspaziei Cojocaru, Pavel Cojocaru, cit si o matusa de-ale ei, Aspazia Haiduc, au jucat rolul de interfata intre Vasile Fodor, omul care substituia lucrarile, si candidatii care plateau fie in bani, fie in natura obtinerea unei note ce le garanta succesul la admitere. Schema spagii a fost descoperita abia in iulie 1975, cind alti profesori de la Facultatea de Drept din Bucuresti au vazut cum un candidat, Enache Trandafir, figura pe lista rezultatelor la proba scrisa de istorie cu doua note diferite. Ce se intimplase: Vasile Fodor uitase sa scoata lucrarea originala inainte de a o plasa pe cea realizata in afara concursului. Chemat la rectorat, unde il astepta si Militia, Enache Trandafir a recunoscut ca acest lucru s-a petrecut cu ajutorul conferentiarului Vasile Fodor.
Rind pe rind, plecind pe firul deschis de aceasta neatentie, procurorii au descoperit ca fraudarea admiterii la Drept se intindea pe o perioada de sase ani. Asa au descoperit ca Vasile Fodor nu ii ajuta doar pe necunoscuti, ci isi favoriza si familia. Iar actuala judecatoare de la Curtea Constitutionala, Aspazia Cojocaru, l-a ajutat din plin: „Fodor Elena, nepoata lui Fodor Vasile, a promovat examenul de admitere in sesiunea 1972. (...) In ajunul concursului de admitere, inculpatul i-a spus sa inmineze lucrarea la socialism stiintific profesorului care va fi in sala. A respectat indicatia data procedind astfel, spre deosebire de ceilalti candidati, care puneau lucrarile pe catedra. (...) A doua zi, unchiul sau i-a dat un formular tipizat «proba de concurs», sfatuind-o sa intocmeasca o noua lucrare, pe care a facut-o cu ajutorul surorii sale, Cojocaru Aspazia, si in care a scris in plus 2-3 definitii pe care nu le scrisese in lucrarea data in sala de concurs“, se arata in sentinta tribunalului. Aceeasi sentinta mai precizeaza si faptul ca sotul actualei judecatoare de la Curtea Constitutionala atesta fapta ei: „Cojocaru Pavel confirma imprejurarea substituirii unei lucrari scrise in afara concursului, pentru Fodor Elena, imprejurare cunoscuta de el intrucit sotia sa este persoana care a ajutat-o pe candidata sa intocmeasca lucrarea in afara concursului“.
In 1972, Aspazia Cojocaru absolvise Facultatea de Drept si lucra la Institutul de Cercetari Juridice. Potrivit sentintei, Aspazia Cojocaru nu a fost inculpata, desi judecatorii precizeaza ca a participat la realizarea unei lucrari false. Lipsa de informatii despre calitatea Aspaziei Cojocaru in timpul anchetei si judecarii cauzei este cauzata de faptul ca sentinta este singurul document
ramas de pe urma acelui proces, intrucit dosarul ca atare a fost dat la topit dupa 15 ani de la arhivare, potrivit Legii arhivelor. Sotul Aspaziei insa, Pavel Cojocaru, a fost pus sub acuzare in timpul procesului pentru faptul ca a intermediat legatura dintre unchiul nevestei sale, Vasile Fodor, si un anume Sever Dutcovici, un individ care dorea sa intre la facultate. Dutcovici a reusit acest lucru in 1973 prin metoda de fraudare descrisa mai sus. Odata intrat la Drept, el a mai apelat la Fodor si pentru a promova un examen din prima sesiune a anului I, pentru care i-a dat unchiului Aspaziei 1.800 de lei, o cuvertura si un tablou. Tot Cojocaru l-a ajutat pe Fodor si in 1972, cind i-a dus acestuia lucrari scrise in afara concursului de candidatul Mihai Grosu, pe care Fodor le-a substituit ulterior celor adevarate. De asemenea, Pavel Cojocaru a fost si cel caruia Vasile Fodor i-a dat 40.000 de lei ca sa-i pastreze, in ziua in care a aflat ca Militia descoperise fraudele la facultate si perchezitia era iminenta. „Predarea sumei organelor de ancheta nu a avut loc din proprie initiativa, ci la cererea acestor organe, care erau in posesia unui denunt inca de la data de 2 august 1975, iar suma de bani a fost descoperita la Cojocaru Pavel abia la 1 septembrie 1975“, au notat judecatorii in sentinta procesului. In final, Pavel Cojocaru a primit o pedeapsa de un an si jumatate de inchisoare pentru favorizarea infractorului. Dupa aproape un sfert de veac de la condamnare, Pavel Cojocaru a ajuns consilier in Ministerul Justitiei, unde a lucrat pina in decembrie 2007.
O matusa a Aspaziei Cojocaru, Aspazia Haiduc, a fost si ea implicata in povestea fraudarii examenelor, fiind omul de legatura al lui Vasile Fodor cu un anume Ion Stingaciu, candidat ce a intrat la facultate contra sumei de 20.000 de lei. Din acesti bani, judecatorii au conchis ca 15.000 de lei i-a pastrat Aspazia Haiduc, iar Vasile Fodor a luat numai 5.000. „Haiduc Aspazia a dat ajutorul necesar atit inculpatului Fodor Vasile, cit si candidatului Stingaciu Ion, transmitind de la primul la secundul semnele de identificare a lucrarilor scrise in concurs, cit si formularele tipizate, predind apoi lui Fodor lucrarile in aceste conditiuni“, mentioneaza sentinta Tribunalului Bucuresti. Pedeapsa Aspaziei Haiduc a fost de trei ani de inchisoare.
De asemenea, sentinta tribunalului mai precizeaza ca in cazul a 21 persoane, carora le-a putut fi dovedita frauda, le-a fost anulata fie admiterea, fie diploma de absolvire.
Paragrafe din sentinta care atesta implicarea actualului judecator in fraudarea examenului surorii sale
Mici probleme de Securitate
Judecatoarea Aspazia Cojocaru a primit anul trecut decizie de politie politica din partea CNSAS, fiind insa „albita“ ulterior de acelasi Colegiu, dupa ce a facut contestatie. La audiere, Aspazia Cojocaru a recunoscut ca a scris doua note informative care existau in dosar si care datau din 1984, sustinind insa ca a fost fortata sa dea informatii in cadrul unei anchete judiciare, despre o colega care pleca in strainatate definitiv, si ca nu a semnat un angajament. Decisiv in schimbarea verdictului se pare insa ca a fost un registru de la biserica din Dorohoi in care Aspazia Cojocaru a fost botezata in urma cu 60 de ani. Registrul ar fi demonstrat ca numele „Ana“, cu care erau semnate notele, reprezenta de fapt al doilea nume de botez al judecatoarei, si nu un nume de cod. Numele „Ana“ nu apare insa si in certificatul de nastere al judecatoarei, Aspazia Fodor pe numele ei de fata. (Mirela Corlatan)
Aspazia Cojocaru: „Nu am nici o legatura cu povestea asta“
Judecatoarea de la Curtea Constitutionala nu vrea sa-si aminteasca prea multe despre afacerea examenelor fraudate.
Cand ne-am intilnit cu Aspazia Cojocaru, judecator la Curtea Constitutionala, si i-am reamintit de scandalul din urma cu 30 de ani, de unchiul sau, dar si de sentinta din arhiva Tribunalului Bucuresti, unde era descris modul in care ea contribuise la falsificarea examenului de admitere al surorii ei, s-a aratat extrem de surprinsa. „Nu am nici o legatura cu povestea aceasta. Nu am ajutat-o pe sora mea sa intre la facultate. Am fost anchetata doar in legatura cu persoanele care luau legatura cu mine si nu in legatura cu scandalul admiterii la facultate. Eu am terminat sefa de promotie
in 1972”, ne-a declarat Aspazia Cojocaru. Intrebata despre situatia sotului sau, a spus ca nu este nimic adevarat si ca nu a fost niciodata condamnat. De altfel, asupra condamnarilor din proces, ea spune ca „toti cei condamnati au fost gratiati“.
Principalul inculpat in dosarul falsificarii examenelor de la Drept, Vasile Fodor, unchiul Aspaziei Cojocaru, a primit in 1976 o pedeapsa de 13 ani de inchisoare si i s-a confiscat suma de 85.823 de lei, precum si toata averea dobindita prin coruptie, pentru sapte cazuri de abuz in serviciu si 11 cazuri de luare de mita. Insa trebuie spus ca nicaieri pe parcursul procesului procurorii nu constata ca acestea au fost singurele cazuri in care Fodor sau complicii sai au fraudat examene, ci doar cele pentru care s-au putut stringe probe. „Era necesar a se descrie atitudinea inculpatului Fodor Vasile, care nu a recunoscut faptele comise decit in masura in care existau dovezi evidente, atitudine manifestata pe intreaga perioada a anchetei penale in cadrul careia nu a recunoscut nimic din proprie initiativa. Recunoasterile partiale ale inculpatului au fost determinate de existenta altor probe administrate de ancheta penala, pe care nu putea sa le explice sau sa le inlature“, mentioneaza sentinta Tribunalului Bucuresti. Spagile luate de Fodor pentru fraudarea examenelor de admitere variau in functie de profesia parintilor celui care trebuia sa intre la facultate. Astfel, de la un candidat ce avea parintii tabacari a cerut sase piei de capra si 15.000 de lei. De la altul, provenit din mediul rural, a luat 40.000 de lei si un bidon cu brinza. Oua, diverse alimente, un casetofon, o cuvertura, cartuse de tigari si sticle de bautura completeaza garnitura ce asorta intotdeauna sumele de bani. Ba chiar, intr-un caz, pentru ca parintii unui candidat nu aveau o avere prea mare, o parte din spaga a constat in faptul ca Fodor impreuna cu alti colegi foloseau casa acestora de la tara pentru petreceri, fiind aprovizionati cu mincare si bautura tot de acestia.
Ca si nepoata sa, nici Vasile Fodor, principalul inculpat, nu se arata foarte dispus sa vorbeasca despre povestea de acum trei decenii. „Am primit o gratiere individuala, dar nu mai vreau sa vorbesc despre asta. Nimeni altcineva din cei condamnati nu a mai fost gratiat“, ne-a spus Vasile Fodor. Cind l-am intrebat insa de soarta sotului nepoatei sale, Pavel Cojocaru, ne-a zis ca acesta nu a facut nici o zi de puscarie. Este contrazis insa de sentinta tribunalului ce mentioneaza perioada de un an si sase luni.
Ziaristul: Sergiu Andon
La vremea respectivului scandal, tinarul jurnalist care relata pentru „Scanteia“ desfasurarea procesului era nimeni altul decit Sergiu Andon, actualul avocat si senator PC.
Sub titlul „Falsificatorii de examene in fata justitiei si a opiniei publice“, Sergiu Andon publica pe 23 septembrie 1976 un articol in care imbina abil informatiile din dosar cu propriile opinii despre caz: „Scoaterea la mezat a corectitudinii a fost posibila pentru ca existau, gata sa tisneasca de dupa colturi, cumparatori de corectitudine dintre cei ce sustineau - din unghiul viciat al amoralitatii lor - ca «altfel nu se poate», o filozofie mercantila, reprobabila, pe care opinia publica o situeaza fara drept de apel pe banca acuzarii. In climatul nostru social, guvernat de principii morale ferme - principiile eticii si echitatii socialiste -, practicile favoritismului si mitei, practica strecurarii pe usa din dos, dobindirea unor merite pe cai laturalnice, necinstite, nu pot primi decit o replica ferma, nu pot sfirsi decit acoperite de oprobriul public“.
Acum, Sergiu Andon ofera amanunte in plus care pot explica, fie si partial, de ce Vasile Fodor si Pavel Cojocaru au executat doar o parte din pedepsele la care au fost condamnati. „Pe linga Vasile Fodor, mai era un alt cadru universitar de la Drept care a fost inculpat in povestea asta: Grigore Dumitrescu, zis Gore. El era nepotul sau varul unui general de Securitate, Grigore Raduica, iar acesta a intervenit ca ei sa fie gratiati. Despre Gore Dumitrescu, toata lumea din facultate stia ca facuse studii la Moscova“, povesteste acum Sergiu Andon. In 1976, Grigore Raduica era deputat de Dorohoi in Marea Adunare Nationala, dar cariera sa de pina atunci fusese una prodigioasa. In 1966 era sef al departamentului care se ocupa, in cadrul Comitetului Central, de Armata, Securitate si Justitie. Din aceasta pozitie a facut parte din echipa care s-a ocupat de campania
de discreditare a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, sub pretextul de a-l reabilita pe Lucretiu Patrascanu. In 1969 devine membru plin al CC-ului, iar intre 1972 si 1974 a fost prim-adjunct al ministrului de Interne. Am incercat sa-l contactam pe Grigore Raduica, dar fiica sa ne-a informat ca acesta a murit in urma cu trei ani, iar ea nu stie nimic despre procesul falsificatorilor de examene de la Facultatea de Drept.
Scris in stilul vremii, articolul lui Andon amesteca informatia cu infierarea
Octav Cozminca, var cu Aspazia
Sentinta falsificatorilor de examene aduce o informatie inca necunoscuta publicului: Octav Cozminca este si el nepot al lui Vasile Fodor si var cu Aspazia Cojocaru.
Octav Cozminca, insemnat membru al PSD si fost ministru al Administratiei Publice in guvernul Nastase, figureaza si el in dosarul falsificatorilor de examene, intr-o speta colaterala ce a fost disjunsa.
El a terminat Dreptul cam in aceeasi perioada in care unchiul sau, Vasile Fodor, frauda atit examene de admitere, cit si examene din facultate, dupa cum reiese din sentinta pronuntata in 1976. Numele sau apare legat de acest scandal, deoarece unul dintre favorurile pe care Vasile Fodor le-a cerut de la un candidat a fost imbunatatirea situatiei locative a fratelui sau, Alexandru Fodor. Numai ca pentru a fi aprobata, in ciuda pilelor, cererea lui Fodor Alexandru trebuia sa arate ca, pentru a primi un apartament de trei camere, unul de doua ar fi fost prea mic pentru numarul de persoane care urmau sa locuiasca acolo. Asa ca Vasile Fodor a scris o declaratie in numele nepotului sau Octav Cozminca, potrivit careia acesta se muta in acelasi apartament cu Alexandru Fodor, deci acesta din urma putea sa ceara repartitie pentru un apartament cu trei camere. Pentru aceasta incercare de a dobindi un apartament cu ajutorul fratelui, respectiv al nepotului sau, Alexandru Fodor a primit o pedeapsa de sase luni de inchisoare.
Avocatii: Bolcas si Mitroi
Avocatul principalului inculpat, Vasile Fodor, a fost actualul deputat PRM, Lucian Bolcas. „A fost un proces foarte dur si foarte strict supravegheat. Este o placere sa vorbesc despre acest caz, deoarece imi aduc aminte ca am tinut atunci o pledoarie de patru ore in apararea lui Fodor, iar unul dintre ceilalti avocati, Paul Mitroi, a avut amabilitatea sa imi aduca un pahar cu apa“, marturiseste Bolcas. Paul Mitroi (foto dreapta), fost Avocat al Poporului, a fost aparatorul lui Grigore „Gore“ Dumitrescu, ruda generalului de Securitate Grigore Raduica.
Intre copertele unui dosar penal vechi de 32 de ani, soldat cu condamnari de pina la 13 ani de inchisoare si cu amenzi cit o Dacie, se afla ascunse numele unor personaje extrem de vizibile din viata
politica romaneasca, aflate insa in ipostaze diferite. Judecatoarea Aspazia Cojocaru, sotul sau, Pavel, un unchi si o matusa de-ai sai apar, alaturi de alti complici, in rolul celor care constituiau o retea de falsificare a examenelor de admitere de la Facultatea de Drept din Bucuresti. Din echipa de avocati a inculpatilor faceau parte Lucian Bolcas, actual deputat PRM, si Paul Mitroi, fost Avocat al Poporului.
Iar ziaristul care scria, la „Scanteia“, despre celebrul proces al „falsificatorilor de examene“ era nimeni altul decit Sergiu Andon, actual senator PC
. In pofida gravitatii faptelor si a sentintelor severe pronuntate, inculpatii au fost gratiati de Nicolae Ceausescu la interventia unui general de Securitate, ruda cu unul dintre condamnati.
Sentinta din acest dosar, aflata in arhiva Tribunalului Bucuresti, arata ca, din 1969 pina in 1975, un unchi al Aspaziei Cojocaru, Vasile Fodor, pe atunci conferentiar la Drept si secretar al comisiei de admitere, a pus la cale un sistem prin care, in schimbul unor spagi consistente, garanta admiterea la Facultatea de Drept din Bucuresti, desi in acea perioada concurenta era si de citeva zeci de candidati pe loc.
Examenul de admitere se desfasura atunci pe parcursul a mai multor zile, continind atit probe scrise, cit si orale. Tezele scrise erau depozitate o vreme intr-un fiset pina sa fie corectate. In acelasi fiset, la care avea acces oricare dintre membrii comisiei de admitere, se aflau si stampilele care garantau autenticitatea lucrarilor, dar si foile tipizate pe care concurentii raspundeau la intrebari. Unchiul Aspaziei Cojocaru, Vasile Fodor, a fost secretarul acestei comisii din 1969 pina in 1975, interval in care, in timpul sesiunilor de admitere, sustragea o serie de lucrari realizate in salile de concurs si aflate in fisetul respectiv, inlocuindu-le cu altele, scrise in afara concursului. Deoarece avea acces la foile tipizate si la stampilele oficiale, acestea din urma aratau ca si cum ar fi fost realizate in acelasi timp cu toate celelalte lucrari din concurs. Din sentinta aflata in arhiva Tribunalului Bucuresti rezulta ca atit sotul Aspaziei Cojocaru, Pavel Cojocaru, cit si o matusa de-ale ei, Aspazia Haiduc, au jucat rolul de interfata intre Vasile Fodor, omul care substituia lucrarile, si candidatii care plateau fie in bani, fie in natura obtinerea unei note ce le garanta succesul la admitere. Schema spagii a fost descoperita abia in iulie 1975, cind alti profesori de la Facultatea de Drept din Bucuresti au vazut cum un candidat, Enache Trandafir, figura pe lista rezultatelor la proba scrisa de istorie cu doua note diferite. Ce se intimplase: Vasile Fodor uitase sa scoata lucrarea originala inainte de a o plasa pe cea realizata in afara concursului. Chemat la rectorat, unde il astepta si Militia, Enache Trandafir a recunoscut ca acest lucru s-a petrecut cu ajutorul conferentiarului Vasile Fodor.
Rind pe rind, plecind pe firul deschis de aceasta neatentie, procurorii au descoperit ca fraudarea admiterii la Drept se intindea pe o perioada de sase ani. Asa au descoperit ca Vasile Fodor nu ii ajuta doar pe necunoscuti, ci isi favoriza si familia. Iar actuala judecatoare de la Curtea Constitutionala, Aspazia Cojocaru, l-a ajutat din plin: „Fodor Elena, nepoata lui Fodor Vasile, a promovat examenul de admitere in sesiunea 1972. (...) In ajunul concursului de admitere, inculpatul i-a spus sa inmineze lucrarea la socialism stiintific profesorului care va fi in sala. A respectat indicatia data procedind astfel, spre deosebire de ceilalti candidati, care puneau lucrarile pe catedra. (...) A doua zi, unchiul sau i-a dat un formular tipizat «proba de concurs», sfatuind-o sa intocmeasca o noua lucrare, pe care a facut-o cu ajutorul surorii sale, Cojocaru Aspazia, si in care a scris in plus 2-3 definitii pe care nu le scrisese in lucrarea data in sala de concurs“, se arata in sentinta tribunalului. Aceeasi sentinta mai precizeaza si faptul ca sotul actualei judecatoare de la Curtea Constitutionala atesta fapta ei: „Cojocaru Pavel confirma imprejurarea substituirii unei lucrari scrise in afara concursului, pentru Fodor Elena, imprejurare cunoscuta de el intrucit sotia sa este persoana care a ajutat-o pe candidata sa intocmeasca lucrarea in afara concursului“.
In 1972, Aspazia Cojocaru absolvise Facultatea de Drept si lucra la Institutul de Cercetari Juridice. Potrivit sentintei, Aspazia Cojocaru nu a fost inculpata, desi judecatorii precizeaza ca a participat la realizarea unei lucrari false. Lipsa de informatii despre calitatea Aspaziei Cojocaru in timpul anchetei si judecarii cauzei este cauzata de faptul ca sentinta este singurul document
ramas de pe urma acelui proces, intrucit dosarul ca atare a fost dat la topit dupa 15 ani de la arhivare, potrivit Legii arhivelor. Sotul Aspaziei insa, Pavel Cojocaru, a fost pus sub acuzare in timpul procesului pentru faptul ca a intermediat legatura dintre unchiul nevestei sale, Vasile Fodor, si un anume Sever Dutcovici, un individ care dorea sa intre la facultate. Dutcovici a reusit acest lucru in 1973 prin metoda de fraudare descrisa mai sus. Odata intrat la Drept, el a mai apelat la Fodor si pentru a promova un examen din prima sesiune a anului I, pentru care i-a dat unchiului Aspaziei 1.800 de lei, o cuvertura si un tablou. Tot Cojocaru l-a ajutat pe Fodor si in 1972, cind i-a dus acestuia lucrari scrise in afara concursului de candidatul Mihai Grosu, pe care Fodor le-a substituit ulterior celor adevarate. De asemenea, Pavel Cojocaru a fost si cel caruia Vasile Fodor i-a dat 40.000 de lei ca sa-i pastreze, in ziua in care a aflat ca Militia descoperise fraudele la facultate si perchezitia era iminenta. „Predarea sumei organelor de ancheta nu a avut loc din proprie initiativa, ci la cererea acestor organe, care erau in posesia unui denunt inca de la data de 2 august 1975, iar suma de bani a fost descoperita la Cojocaru Pavel abia la 1 septembrie 1975“, au notat judecatorii in sentinta procesului. In final, Pavel Cojocaru a primit o pedeapsa de un an si jumatate de inchisoare pentru favorizarea infractorului. Dupa aproape un sfert de veac de la condamnare, Pavel Cojocaru a ajuns consilier in Ministerul Justitiei, unde a lucrat pina in decembrie 2007.
O matusa a Aspaziei Cojocaru, Aspazia Haiduc, a fost si ea implicata in povestea fraudarii examenelor, fiind omul de legatura al lui Vasile Fodor cu un anume Ion Stingaciu, candidat ce a intrat la facultate contra sumei de 20.000 de lei. Din acesti bani, judecatorii au conchis ca 15.000 de lei i-a pastrat Aspazia Haiduc, iar Vasile Fodor a luat numai 5.000. „Haiduc Aspazia a dat ajutorul necesar atit inculpatului Fodor Vasile, cit si candidatului Stingaciu Ion, transmitind de la primul la secundul semnele de identificare a lucrarilor scrise in concurs, cit si formularele tipizate, predind apoi lui Fodor lucrarile in aceste conditiuni“, mentioneaza sentinta Tribunalului Bucuresti. Pedeapsa Aspaziei Haiduc a fost de trei ani de inchisoare.
De asemenea, sentinta tribunalului mai precizeaza ca in cazul a 21 persoane, carora le-a putut fi dovedita frauda, le-a fost anulata fie admiterea, fie diploma de absolvire.
Paragrafe din sentinta care atesta implicarea actualului judecator in fraudarea examenului surorii sale
Mici probleme de Securitate
Judecatoarea Aspazia Cojocaru a primit anul trecut decizie de politie politica din partea CNSAS, fiind insa „albita“ ulterior de acelasi Colegiu, dupa ce a facut contestatie. La audiere, Aspazia Cojocaru a recunoscut ca a scris doua note informative care existau in dosar si care datau din 1984, sustinind insa ca a fost fortata sa dea informatii in cadrul unei anchete judiciare, despre o colega care pleca in strainatate definitiv, si ca nu a semnat un angajament. Decisiv in schimbarea verdictului se pare insa ca a fost un registru de la biserica din Dorohoi in care Aspazia Cojocaru a fost botezata in urma cu 60 de ani. Registrul ar fi demonstrat ca numele „Ana“, cu care erau semnate notele, reprezenta de fapt al doilea nume de botez al judecatoarei, si nu un nume de cod. Numele „Ana“ nu apare insa si in certificatul de nastere al judecatoarei, Aspazia Fodor pe numele ei de fata. (Mirela Corlatan)
Aspazia Cojocaru: „Nu am nici o legatura cu povestea asta“
Judecatoarea de la Curtea Constitutionala nu vrea sa-si aminteasca prea multe despre afacerea examenelor fraudate.
Cand ne-am intilnit cu Aspazia Cojocaru, judecator la Curtea Constitutionala, si i-am reamintit de scandalul din urma cu 30 de ani, de unchiul sau, dar si de sentinta din arhiva Tribunalului Bucuresti, unde era descris modul in care ea contribuise la falsificarea examenului de admitere al surorii ei, s-a aratat extrem de surprinsa. „Nu am nici o legatura cu povestea aceasta. Nu am ajutat-o pe sora mea sa intre la facultate. Am fost anchetata doar in legatura cu persoanele care luau legatura cu mine si nu in legatura cu scandalul admiterii la facultate. Eu am terminat sefa de promotie
in 1972”, ne-a declarat Aspazia Cojocaru. Intrebata despre situatia sotului sau, a spus ca nu este nimic adevarat si ca nu a fost niciodata condamnat. De altfel, asupra condamnarilor din proces, ea spune ca „toti cei condamnati au fost gratiati“.
Principalul inculpat in dosarul falsificarii examenelor de la Drept, Vasile Fodor, unchiul Aspaziei Cojocaru, a primit in 1976 o pedeapsa de 13 ani de inchisoare si i s-a confiscat suma de 85.823 de lei, precum si toata averea dobindita prin coruptie, pentru sapte cazuri de abuz in serviciu si 11 cazuri de luare de mita. Insa trebuie spus ca nicaieri pe parcursul procesului procurorii nu constata ca acestea au fost singurele cazuri in care Fodor sau complicii sai au fraudat examene, ci doar cele pentru care s-au putut stringe probe. „Era necesar a se descrie atitudinea inculpatului Fodor Vasile, care nu a recunoscut faptele comise decit in masura in care existau dovezi evidente, atitudine manifestata pe intreaga perioada a anchetei penale in cadrul careia nu a recunoscut nimic din proprie initiativa. Recunoasterile partiale ale inculpatului au fost determinate de existenta altor probe administrate de ancheta penala, pe care nu putea sa le explice sau sa le inlature“, mentioneaza sentinta Tribunalului Bucuresti. Spagile luate de Fodor pentru fraudarea examenelor de admitere variau in functie de profesia parintilor celui care trebuia sa intre la facultate. Astfel, de la un candidat ce avea parintii tabacari a cerut sase piei de capra si 15.000 de lei. De la altul, provenit din mediul rural, a luat 40.000 de lei si un bidon cu brinza. Oua, diverse alimente, un casetofon, o cuvertura, cartuse de tigari si sticle de bautura completeaza garnitura ce asorta intotdeauna sumele de bani. Ba chiar, intr-un caz, pentru ca parintii unui candidat nu aveau o avere prea mare, o parte din spaga a constat in faptul ca Fodor impreuna cu alti colegi foloseau casa acestora de la tara pentru petreceri, fiind aprovizionati cu mincare si bautura tot de acestia.
Ca si nepoata sa, nici Vasile Fodor, principalul inculpat, nu se arata foarte dispus sa vorbeasca despre povestea de acum trei decenii. „Am primit o gratiere individuala, dar nu mai vreau sa vorbesc despre asta. Nimeni altcineva din cei condamnati nu a mai fost gratiat“, ne-a spus Vasile Fodor. Cind l-am intrebat insa de soarta sotului nepoatei sale, Pavel Cojocaru, ne-a zis ca acesta nu a facut nici o zi de puscarie. Este contrazis insa de sentinta tribunalului ce mentioneaza perioada de un an si sase luni.
Ziaristul: Sergiu Andon
La vremea respectivului scandal, tinarul jurnalist care relata pentru „Scanteia“ desfasurarea procesului era nimeni altul decit Sergiu Andon, actualul avocat si senator PC.
Sub titlul „Falsificatorii de examene in fata justitiei si a opiniei publice“, Sergiu Andon publica pe 23 septembrie 1976 un articol in care imbina abil informatiile din dosar cu propriile opinii despre caz: „Scoaterea la mezat a corectitudinii a fost posibila pentru ca existau, gata sa tisneasca de dupa colturi, cumparatori de corectitudine dintre cei ce sustineau - din unghiul viciat al amoralitatii lor - ca «altfel nu se poate», o filozofie mercantila, reprobabila, pe care opinia publica o situeaza fara drept de apel pe banca acuzarii. In climatul nostru social, guvernat de principii morale ferme - principiile eticii si echitatii socialiste -, practicile favoritismului si mitei, practica strecurarii pe usa din dos, dobindirea unor merite pe cai laturalnice, necinstite, nu pot primi decit o replica ferma, nu pot sfirsi decit acoperite de oprobriul public“.
Acum, Sergiu Andon ofera amanunte in plus care pot explica, fie si partial, de ce Vasile Fodor si Pavel Cojocaru au executat doar o parte din pedepsele la care au fost condamnati. „Pe linga Vasile Fodor, mai era un alt cadru universitar de la Drept care a fost inculpat in povestea asta: Grigore Dumitrescu, zis Gore. El era nepotul sau varul unui general de Securitate, Grigore Raduica, iar acesta a intervenit ca ei sa fie gratiati. Despre Gore Dumitrescu, toata lumea din facultate stia ca facuse studii la Moscova“, povesteste acum Sergiu Andon. In 1976, Grigore Raduica era deputat de Dorohoi in Marea Adunare Nationala, dar cariera sa de pina atunci fusese una prodigioasa. In 1966 era sef al departamentului care se ocupa, in cadrul Comitetului Central, de Armata, Securitate si Justitie. Din aceasta pozitie a facut parte din echipa care s-a ocupat de campania
de discreditare a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, sub pretextul de a-l reabilita pe Lucretiu Patrascanu. In 1969 devine membru plin al CC-ului, iar intre 1972 si 1974 a fost prim-adjunct al ministrului de Interne. Am incercat sa-l contactam pe Grigore Raduica, dar fiica sa ne-a informat ca acesta a murit in urma cu trei ani, iar ea nu stie nimic despre procesul falsificatorilor de examene de la Facultatea de Drept.
Scris in stilul vremii, articolul lui Andon amesteca informatia cu infierarea
Octav Cozminca, var cu Aspazia
Sentinta falsificatorilor de examene aduce o informatie inca necunoscuta publicului: Octav Cozminca este si el nepot al lui Vasile Fodor si var cu Aspazia Cojocaru.
Octav Cozminca, insemnat membru al PSD si fost ministru al Administratiei Publice in guvernul Nastase, figureaza si el in dosarul falsificatorilor de examene, intr-o speta colaterala ce a fost disjunsa.
El a terminat Dreptul cam in aceeasi perioada in care unchiul sau, Vasile Fodor, frauda atit examene de admitere, cit si examene din facultate, dupa cum reiese din sentinta pronuntata in 1976. Numele sau apare legat de acest scandal, deoarece unul dintre favorurile pe care Vasile Fodor le-a cerut de la un candidat a fost imbunatatirea situatiei locative a fratelui sau, Alexandru Fodor. Numai ca pentru a fi aprobata, in ciuda pilelor, cererea lui Fodor Alexandru trebuia sa arate ca, pentru a primi un apartament de trei camere, unul de doua ar fi fost prea mic pentru numarul de persoane care urmau sa locuiasca acolo. Asa ca Vasile Fodor a scris o declaratie in numele nepotului sau Octav Cozminca, potrivit careia acesta se muta in acelasi apartament cu Alexandru Fodor, deci acesta din urma putea sa ceara repartitie pentru un apartament cu trei camere. Pentru aceasta incercare de a dobindi un apartament cu ajutorul fratelui, respectiv al nepotului sau, Alexandru Fodor a primit o pedeapsa de sase luni de inchisoare.
Avocatii: Bolcas si Mitroi
Avocatul principalului inculpat, Vasile Fodor, a fost actualul deputat PRM, Lucian Bolcas. „A fost un proces foarte dur si foarte strict supravegheat. Este o placere sa vorbesc despre acest caz, deoarece imi aduc aminte ca am tinut atunci o pledoarie de patru ore in apararea lui Fodor, iar unul dintre ceilalti avocati, Paul Mitroi, a avut amabilitatea sa imi aduca un pahar cu apa“, marturiseste Bolcas. Paul Mitroi (foto dreapta), fost Avocat al Poporului, a fost aparatorul lui Grigore „Gore“ Dumitrescu, ruda generalului de Securitate Grigore Raduica.
Cite limuzine de serviciu are Orban si ce legi accidenteaza cu ele
M-am prins de ce Orban face accidente, indiferent cu ce masina de serviciu ar merge: pentru ca-si permite. Ca sa-l parafrazam pe un fost printisor, nu poate el sa infiga in stilp atitea masini cite ii pune statul la dispozitie. Uite, la Transporturi, de exemplu, Orban are, pentru uzul propriu, trei limuzine. Iar consilierii lui au cinci. Ce mai conteaza ca legea zice ca un ministru nu are dreptul decit la O SINGURA masina de serviciu si consilierii la NICI UNA? Nu conteaza, apasa pina la blana ca se tin fraierii de contribuabili de ei.
Ministerul da un ban
, da’ stie ca i-a luat trei limuzine lui Orban
Salut! Sint eu, "taranul" din Spania, stiti, baiatul cu Audi-ul A seis cu clima bizonica. M-am intors pentru adevaratii mei prieteni din tara, care sint la fel ca mine. Chiar daca ei sint acolo, si eu aici, nu are nimic. Distanta nu are nici o importanta. Pot fi tarani si in Romania, chiar mai tarani decit in Spania. Atit am vrut sa va zic, deocamdata. Ii las pe baietii de la Catavencu sa va arate cine sint tovarasii mei cei mai buni. Multumim, tarane, am preluat legatura. Incepem cu ministrul Transporturilor, lautarul Sica Orban, de departe cel mai taran dintre ministrii cabinetului Tariceanu. Dar, vai, ce avem noi aici? Sica nu s-a multumit cu o singura clima bizonica. I-au trebuit mai multe. Prin urmare, Sica a devenit ministrul cu cele mai multe masini de serviciu. Astfel, in fiecare zi, ministrul Transporturilor se chinuie sa aleaga intre cele trei masini care ii stau la dispozitie: Un Audi A6 Allroad Quattro de 56.000 de euro, un Volkswagen Passat, an de fabricatie 2007, de 34.000 de euro si inca un Volkswagen Touareg de 43.000 de euro. Prin lege (Ordonanta de Urgenta 80/2001), ministrii au voie sa foloseasca o SINGURA masina. Cu Passat-ul, Orban a apucat sa ii faca o aroganta si lui Chiuariu, care a fost un taran fraier si tot in 2007 si-a luat si el un Passat, dar mai ieftin cu 10.000 de euro. Iar daca Orban are trei masini, desi nu are voie sa aiba decit una, consilierii lui au repartizate cinci masini, desi nu au voie sa aiba NICI UNA (tot prin lege). In total, consilierii lui Orban conduc masini de 150.000 de euro: Skoda, Toyota, VW si Audi.
Ultimul racnet de Audi A6 la Transporturi costa 76.000 de euro
Conform OUG 80/2001, secretarii de stat au dreptul la o singura masina. Credeti? Pai, daca taranul-sef are mai mult clime bizonice, taranii subordonati nu au si ei dreptul la mai multe? Normal ca da. Prin urmare, Septimiu Buzasu, secretar de stat la Ministerul Transporturilor, are doua masini (Audi A6 si Passat). Membrii cabinetului sau au si ei repartizata o masina (Daewoo Nubira), desi, la fel ca si consilierii lui Orban, ei nu au dreptul la masina. Secretarul de stat Barna Tanczos are patru masini. Doua sint numai pentru fundul pretios al domniei sale, care nu trebuie sa simta gropile din asfalt. Este vorba despre un VW Touareg de 66.000 de euro si de un VW Passat. Touareg-ul udemeristului este aproape cea mai scumpa si mai dotata masina din minister. Dar, vai, interiorul din piele, scaunele reglabile si incalzite electric, sistemul de navigatie, sistemul
audio de fite, TV Tunner-ul sint atit de utile cind faci deplasari in teritoriu. Consilierii lui au si ei inca doua masini. Nu stim daca la drepturile minoritatilor zice ca poti sa ai mai multe masini decit prevede legea, dar banuim ca nu. Penelistul Antonel Tanase, fost consilier al lui Orban, numit recent secretar de stat, a fost darnic. A oprit o masina pentru el (VW Passat) si le-a dat una consilierilor sai (Toyota Avensis). Totusi, premiul intii, cu coronita, merge la Dragos Tanasoiu, secretar general la Transporturi. Asta a fost zgircit si nu a dat nici o masina la subordonati. In schimb, si-a tras cea mai scumpa masina din minister: un Audi A6 de 76.000 de euro.
Mandatu’ si Passatu’
Doamnelor si domnilor, dragi tarani, Ludovic Orban ne explica care e treaba cu masinile si cu incalcarea legilor. La intrebarea "De ce sint atit de multe masini la ministerul dumneavoastra?", Sica a raspuns: "Nu sint cumparate in mandatul meu. Eu am gasit mult mai multe masini. Erau 11 sau 12 masini, care erau repartizate la cabinet (la cabinetul sau – n.r.), dar am mai redus numarul de masini". Raspuns gresit: sase dintre masinile folosite de Orban si secretarii sai de stat sint din 2007, cumparate dupa schimbarea guvernului Tariceanu I, chiar in mandatul lui, adica. Ministrul Orban nu stie cine a luat decizia ca secretarii de stat si consilierii acestora sa aiba atit de multe masini, dar stie asa: "Noi nu ne desfasuram activitatea in birouri si majoritatea celor care sint in structurile de conducere merg pe teren foarte mult". Ei, dracie, au ajuns si consilierii de la Transporturi in functii de conducere. In schimb, oamenii care chiar detin functii de conducere in minister (sefii de Directii) trebuie sa se duca sa se milogeasca la Serviciul Administrativ pentru o masina, pentru ca nu le-a fost repartizata nici una. Radu Berceanu, fostul ministru al Transporturilor, a declarat ca in mandatul sau a folosit "o singura masina, un Audi A6 negru" si nu avea nici un Touareg in acea perioada. Secretarul de stat Septimiu Buzasu a fost cel mai haios dintre prietenii taranului din Spania. Cind i-am spus ca are prea multe masini, ne-a spus ca nu stie cite masini are: "Niciodata nu sint atent din ce urc si unde cobor". Va dorim sa coboriti la primele alegeri, domnu’ Buzasu, sa traiti.
Chiar si luate pe smen, VW-urile lui Chiuariu au fost mai ieftine ca ale lui Orban
Nici Chiuariu nu a fost mai breaz decit Orban in problema masinilor. Ultimul are prea multe, iar celalalt a trebuit sa faca blat, ca sa fie in stare sa isi ia si el un amarit de Volkswagen, mai ieftin decit cel cu care merge Orban. Inainte sa plece de la Ministerul Justitiei, penelistul si-a tras Passat pentru el si toti secretarii sai de stat. Masinile au venit la pachet cu alte 182 de Skoda
Octavia, cumparate prin licitatie, pentru minister. Dar "cumparate" este cam mult spus. Dupa cum ati putut citi in Cotidianul in decembrie 2007, caietul de sarcini de la licitatia pentru masinile de Justitie putea sa tina loc de carte tehnica pentru masinile nemtilor. Cerintele tehnice era atit de bine facute, ca nu se potriveau decit la Octavia. Licitatia a fost organizata de Directia Economica a Ministerului Justitiei, condusa de Adrian Tudor Tuleasca, baiat de la Iesi si omul lui Chiuariu, ca doar el l-a adus.
Solutia: decit niste nemtoaice full-option, mai bine o suedeza naturala
Totusi, avem un ministru care e mai breaz, mult mai breaz chiar. Este vorba despre Attila Korodi, ministrul Mediului. Asta nu numai ca nu are saispe masini, dar nici macar nu a cheltuit banii ministerului pentru aia pe care o foloseste. Are un Saab 9-5, care merge cu bioetanol, alcool adica, deci nu polueaza. Masina i-a fost pusa la dispozitie gratuit de reprezentantul Saab in Romania in baza unui contract de comodat. Practic, omul le promoveaza astora masina, pe care o foloseste gratuit. Secretarii de Stat de la Mediu folosesc doua Nubira si un Opel Astra, masini care se afla in parcul comun al ministerului. Attila Korodi ne-a declarat ca "nu i s-a parut necesar" ca subordonatii sai sa aiba mai multe masini. Pe de alta parte "nici acestia nu au spus ca au nevoie de mai multe". Deci, se poate. La capitolul amarasteni, nu putem sa-i uitam pe fraierii de la Ministerul Afacerile Externe. Desi ministerul asta ne reprezinta in relatiile cu alte state, secretarii de stat de la acest minister folosesc Nubira II. Doar ministrul foloseste un Audi A6, dar numai unul, pentru ca atita are si la atita ii da voie legea. La fel de adevarat e, insa, ca, daca ar avea mai multe, ar si risca sa accidenteze mai multe, pe model Orban.
Ministerul da un ban
, da’ stie ca i-a luat trei limuzine lui Orban
Salut! Sint eu, "taranul" din Spania, stiti, baiatul cu Audi-ul A seis cu clima bizonica. M-am intors pentru adevaratii mei prieteni din tara, care sint la fel ca mine. Chiar daca ei sint acolo, si eu aici, nu are nimic. Distanta nu are nici o importanta. Pot fi tarani si in Romania, chiar mai tarani decit in Spania. Atit am vrut sa va zic, deocamdata. Ii las pe baietii de la Catavencu sa va arate cine sint tovarasii mei cei mai buni. Multumim, tarane, am preluat legatura. Incepem cu ministrul Transporturilor, lautarul Sica Orban, de departe cel mai taran dintre ministrii cabinetului Tariceanu. Dar, vai, ce avem noi aici? Sica nu s-a multumit cu o singura clima bizonica. I-au trebuit mai multe. Prin urmare, Sica a devenit ministrul cu cele mai multe masini de serviciu. Astfel, in fiecare zi, ministrul Transporturilor se chinuie sa aleaga intre cele trei masini care ii stau la dispozitie: Un Audi A6 Allroad Quattro de 56.000 de euro, un Volkswagen Passat, an de fabricatie 2007, de 34.000 de euro si inca un Volkswagen Touareg de 43.000 de euro. Prin lege (Ordonanta de Urgenta 80/2001), ministrii au voie sa foloseasca o SINGURA masina. Cu Passat-ul, Orban a apucat sa ii faca o aroganta si lui Chiuariu, care a fost un taran fraier si tot in 2007 si-a luat si el un Passat, dar mai ieftin cu 10.000 de euro. Iar daca Orban are trei masini, desi nu are voie sa aiba decit una, consilierii lui au repartizate cinci masini, desi nu au voie sa aiba NICI UNA (tot prin lege). In total, consilierii lui Orban conduc masini de 150.000 de euro: Skoda, Toyota, VW si Audi.
Ultimul racnet de Audi A6 la Transporturi costa 76.000 de euro
Conform OUG 80/2001, secretarii de stat au dreptul la o singura masina. Credeti? Pai, daca taranul-sef are mai mult clime bizonice, taranii subordonati nu au si ei dreptul la mai multe? Normal ca da. Prin urmare, Septimiu Buzasu, secretar de stat la Ministerul Transporturilor, are doua masini (Audi A6 si Passat). Membrii cabinetului sau au si ei repartizata o masina (Daewoo Nubira), desi, la fel ca si consilierii lui Orban, ei nu au dreptul la masina. Secretarul de stat Barna Tanczos are patru masini. Doua sint numai pentru fundul pretios al domniei sale, care nu trebuie sa simta gropile din asfalt. Este vorba despre un VW Touareg de 66.000 de euro si de un VW Passat. Touareg-ul udemeristului este aproape cea mai scumpa si mai dotata masina din minister. Dar, vai, interiorul din piele, scaunele reglabile si incalzite electric, sistemul de navigatie, sistemul
audio de fite, TV Tunner-ul sint atit de utile cind faci deplasari in teritoriu. Consilierii lui au si ei inca doua masini. Nu stim daca la drepturile minoritatilor zice ca poti sa ai mai multe masini decit prevede legea, dar banuim ca nu. Penelistul Antonel Tanase, fost consilier al lui Orban, numit recent secretar de stat, a fost darnic. A oprit o masina pentru el (VW Passat) si le-a dat una consilierilor sai (Toyota Avensis). Totusi, premiul intii, cu coronita, merge la Dragos Tanasoiu, secretar general la Transporturi. Asta a fost zgircit si nu a dat nici o masina la subordonati. In schimb, si-a tras cea mai scumpa masina din minister: un Audi A6 de 76.000 de euro.
Mandatu’ si Passatu’
Doamnelor si domnilor, dragi tarani, Ludovic Orban ne explica care e treaba cu masinile si cu incalcarea legilor. La intrebarea "De ce sint atit de multe masini la ministerul dumneavoastra?", Sica a raspuns: "Nu sint cumparate in mandatul meu. Eu am gasit mult mai multe masini. Erau 11 sau 12 masini, care erau repartizate la cabinet (la cabinetul sau – n.r.), dar am mai redus numarul de masini". Raspuns gresit: sase dintre masinile folosite de Orban si secretarii sai de stat sint din 2007, cumparate dupa schimbarea guvernului Tariceanu I, chiar in mandatul lui, adica. Ministrul Orban nu stie cine a luat decizia ca secretarii de stat si consilierii acestora sa aiba atit de multe masini, dar stie asa: "Noi nu ne desfasuram activitatea in birouri si majoritatea celor care sint in structurile de conducere merg pe teren foarte mult". Ei, dracie, au ajuns si consilierii de la Transporturi in functii de conducere. In schimb, oamenii care chiar detin functii de conducere in minister (sefii de Directii) trebuie sa se duca sa se milogeasca la Serviciul Administrativ pentru o masina, pentru ca nu le-a fost repartizata nici una. Radu Berceanu, fostul ministru al Transporturilor, a declarat ca in mandatul sau a folosit "o singura masina, un Audi A6 negru" si nu avea nici un Touareg in acea perioada. Secretarul de stat Septimiu Buzasu a fost cel mai haios dintre prietenii taranului din Spania. Cind i-am spus ca are prea multe masini, ne-a spus ca nu stie cite masini are: "Niciodata nu sint atent din ce urc si unde cobor". Va dorim sa coboriti la primele alegeri, domnu’ Buzasu, sa traiti.
Chiar si luate pe smen, VW-urile lui Chiuariu au fost mai ieftine ca ale lui Orban
Nici Chiuariu nu a fost mai breaz decit Orban in problema masinilor. Ultimul are prea multe, iar celalalt a trebuit sa faca blat, ca sa fie in stare sa isi ia si el un amarit de Volkswagen, mai ieftin decit cel cu care merge Orban. Inainte sa plece de la Ministerul Justitiei, penelistul si-a tras Passat pentru el si toti secretarii sai de stat. Masinile au venit la pachet cu alte 182 de Skoda
Octavia, cumparate prin licitatie, pentru minister. Dar "cumparate" este cam mult spus. Dupa cum ati putut citi in Cotidianul in decembrie 2007, caietul de sarcini de la licitatia pentru masinile de Justitie putea sa tina loc de carte tehnica pentru masinile nemtilor. Cerintele tehnice era atit de bine facute, ca nu se potriveau decit la Octavia. Licitatia a fost organizata de Directia Economica a Ministerului Justitiei, condusa de Adrian Tudor Tuleasca, baiat de la Iesi si omul lui Chiuariu, ca doar el l-a adus.
Solutia: decit niste nemtoaice full-option, mai bine o suedeza naturala
Totusi, avem un ministru care e mai breaz, mult mai breaz chiar. Este vorba despre Attila Korodi, ministrul Mediului. Asta nu numai ca nu are saispe masini, dar nici macar nu a cheltuit banii ministerului pentru aia pe care o foloseste. Are un Saab 9-5, care merge cu bioetanol, alcool adica, deci nu polueaza. Masina i-a fost pusa la dispozitie gratuit de reprezentantul Saab in Romania in baza unui contract de comodat. Practic, omul le promoveaza astora masina, pe care o foloseste gratuit. Secretarii de Stat de la Mediu folosesc doua Nubira si un Opel Astra, masini care se afla in parcul comun al ministerului. Attila Korodi ne-a declarat ca "nu i s-a parut necesar" ca subordonatii sai sa aiba mai multe masini. Pe de alta parte "nici acestia nu au spus ca au nevoie de mai multe". Deci, se poate. La capitolul amarasteni, nu putem sa-i uitam pe fraierii de la Ministerul Afacerile Externe. Desi ministerul asta ne reprezinta in relatiile cu alte state, secretarii de stat de la acest minister folosesc Nubira II. Doar ministrul foloseste un Audi A6, dar numai unul, pentru ca atita are si la atita ii da voie legea. La fel de adevarat e, insa, ca, daca ar avea mai multe, ar si risca sa accidenteze mai multe, pe model Orban.
Mariah Carey: "Ştiu că sunt considerată o toantă cu capul în nori"
Imensul talent al solistei a fost umbrit, în ultimii ani, de preocuparea exagerată pentru imagine. Devenită din ce în ce mai sexy
, Mariah s-a trezit că e din ce în ce mai subapreciată din punct de vedere cerebral. „Ştiu că se spune despre mine că sunt o toantă cu capul în nori, recunoaşte deschis diva. De altfel, întotdeauna am avut o părere proastă despre mine, ceea ce se întâmplă şi în prezent. Ciudat este că atunci când sunt pe scenă primesc dragostea imensă a fanilor. Pentru un partener e greu să lupte cu aşa o performanţă”.
Cântăreaţa explică astfel şi căsnicia eşuată cu fostul preşedinte de la Sony, Tommy Mottola. „A trebuit să iau o decizie: ori mă pierd complet ca individualitate, ori învăţ să reuşesc de una singură. Trebuie să ai curaj pentru aşa ceva”. Solista declară că s-ar mărita din nou, însă nu cu o persoană obsedată de control cum este Tommy. Preferă pe cineva care să ştie de unde vine şi cine este. Şi s-o accepte fără a încerca s-o schimbe în vreun fel. „Înseamnă foarte mult pentru mine să simt că omul care îmi e alături nu mă înţelege, pentru că nu provine din acelaşi mediu. N-ar trebui să conteze, dar aşa se întâmplă, pentru că a fi în această industrie presupune un consum imens de energie”.
Până să îmbrace din nou rochia de mireasă, Mariah are în plan lansarea unui nou album, pe 15 aprilie. Precedentul disc, The Emancipation of Mimi, s-a vândut în peste 10 milioane de exemplare.
, Mariah s-a trezit că e din ce în ce mai subapreciată din punct de vedere cerebral. „Ştiu că se spune despre mine că sunt o toantă cu capul în nori, recunoaşte deschis diva. De altfel, întotdeauna am avut o părere proastă despre mine, ceea ce se întâmplă şi în prezent. Ciudat este că atunci când sunt pe scenă primesc dragostea imensă a fanilor. Pentru un partener e greu să lupte cu aşa o performanţă”.
Cântăreaţa explică astfel şi căsnicia eşuată cu fostul preşedinte de la Sony, Tommy Mottola. „A trebuit să iau o decizie: ori mă pierd complet ca individualitate, ori învăţ să reuşesc de una singură. Trebuie să ai curaj pentru aşa ceva”. Solista declară că s-ar mărita din nou, însă nu cu o persoană obsedată de control cum este Tommy. Preferă pe cineva care să ştie de unde vine şi cine este. Şi s-o accepte fără a încerca s-o schimbe în vreun fel. „Înseamnă foarte mult pentru mine să simt că omul care îmi e alături nu mă înţelege, pentru că nu provine din acelaşi mediu. N-ar trebui să conteze, dar aşa se întâmplă, pentru că a fi în această industrie presupune un consum imens de energie”.
Până să îmbrace din nou rochia de mireasă, Mariah are în plan lansarea unui nou album, pe 15 aprilie. Precedentul disc, The Emancipation of Mimi, s-a vândut în peste 10 milioane de exemplare.
Monica Columbeanu se zgirceste cu sora mai mica
De frica sa nu ramina fara genti de pus pe cap, Motanica se cam zgirceste la vuittoane si alte... delicatesuri, atunci cind e vorba sa le imparta cu surorile ei. Aflati in vizita la resedinta Columbenilor, Ramona Gabor si noul ei iubit i-au adus Irinei o costumatie completa. E drept, cam sobra pentru virsta fetitei. Ca sa nu se lase mai prejos, Monicuta le-a facut si ea un cadou
: sase cescute amarite de ceai, ramase probabil printre ultimele rebuturi primite la nunta, imposibil de asortat in palatul cuplului Moni-Irinel. Probabil tot din cauza carpanoseniei si de frica sa n-o falimenteze sora sa mai mica, Monica incepe s-o usuie tot mai insistent pe Ramona spre lumea modei.
: sase cescute amarite de ceai, ramase probabil printre ultimele rebuturi primite la nunta, imposibil de asortat in palatul cuplului Moni-Irinel. Probabil tot din cauza carpanoseniei si de frica sa n-o falimenteze sora sa mai mica, Monica incepe s-o usuie tot mai insistent pe Ramona spre lumea modei.
S-a urcat beat pe scena
Scandal la Iasi. Dupa ce vocalul trupei 'Omul cu sobolani' s-a intins pe scena in mijlocul unui concert, formatia a avut nevoie de protectia politiei pentru a scapa din mainile fanilor enervati.
Fanii au cerut banii inapoi
Solistul trupei 'Omul cu sobolani', Dan Amariei, a provocat acum cateva zile mania fanilor din Iasi dupa ce s-a urcat pe scena beat. La jumatatea celei de-a treia melodii, interpretul s-a intins pe scena si acolo a ramas. In acest timp, instrumentistii au continuat sa cante. Vazand ca nu se ridica de jos, fanii au inceput sa strige, cerandu-si banii inapoi. Pentru ca lucrurile scapasera de sub control, la fata locului a sosit si politia. Oamenii legii au protejat trupa de fanii nervosi si, in numai cateva minute, toti membrii formatiei 'Omul cu sobolani' erau deja in masini
si plecau din Iasi, in miez de noapte. Spectatorii au protestat indelung, mai ales ca acest concert fusese amanat de mai multe ori si au dat 20 de lei pe bilet. 'Am inteles ca e a doua oara cand vin la Iasi, iar vocalistul are probleme cu bauturile alcoolice.
Fanii au cerut banii inapoi
Solistul trupei 'Omul cu sobolani', Dan Amariei, a provocat acum cateva zile mania fanilor din Iasi dupa ce s-a urcat pe scena beat. La jumatatea celei de-a treia melodii, interpretul s-a intins pe scena si acolo a ramas. In acest timp, instrumentistii au continuat sa cante. Vazand ca nu se ridica de jos, fanii au inceput sa strige, cerandu-si banii inapoi. Pentru ca lucrurile scapasera de sub control, la fata locului a sosit si politia. Oamenii legii au protejat trupa de fanii nervosi si, in numai cateva minute, toti membrii formatiei 'Omul cu sobolani' erau deja in masini
si plecau din Iasi, in miez de noapte. Spectatorii au protestat indelung, mai ales ca acest concert fusese amanat de mai multe ori si au dat 20 de lei pe bilet. 'Am inteles ca e a doua oara cand vin la Iasi, iar vocalistul are probleme cu bauturile alcoolice.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
