Economia pe hartie arata din ce in ce mai bine

2002 - cel mai bun an economic dintre ultimii 12. Cel putin asa arata cifrele. Acestea au depasit in mai multe cazuri asteptari considerate oricum prea optimiste in urma cu 12 luni: cresterea economica s-a mentinut peste 4,5%, inflatia a scazut sub 20%, exporturile au batut recordul cu peste 13 mld.$.
S-a restructurat mai mult economia in 2002? S-a privatizat mai mult? Au dat navala investitorii straini? Cu siguranta, nu. Si atunci, cifrele sunt doar cifre?
Un raspuns ar putea fi concluzia unei analize a Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD): cresterea economica inregistrata de Romania in ultimii trei ani reprezinta mai degraba "recuperare", decat progres economic solid. Ceea ce inseamna ca procesul real de crestere, tradus in investitii si sporuri de productivitate de-abia incepe.
Adevarul este ca 2002 a beneficiat de o acumulare de rezultate ale unor masuri economice luate in anii precedenti, dar si de o conjunctura externa neasteptat de favorabila. Acestea au fost dublate de politici fiscale si monetare mai consistente. Ceea ce inseamna ca exista premise pentru un mediu economic din ce in ce mai prietenos in Romania.
Analistii spun ca 2003 ar putea face diferenta, pornind de la acumularile din ultimii trei ani.
Cifrele din ce in ce mai bune pe parcursul lui 2002 au imbunatatit net pozitia externa a Romaniei, care gaseste din ce in ce mai usor bani pe pietele externe de capital. A contat inclusiv cresterea continua a rezervei valutare, care incheie anul aproape de sapte miliarde de dolari.
Agentiile de evaluare financiara au inceput sa ia in considerare aceste cifre, insa fara multa graba. Romania nu primeste inca notele unei economii in care investitiile au un grad ridicat de siguranta, asa cum este cazul tarilor vecine. Din acest punct de vedere, Bulgaria este cu un pas inaintea Romaniei. Nici un este prea greu, avand in vedere ca Romania este singura tara din regiune cu inflatie de peste 10%. 2002 a adus insa o scadere a inflatiei cu mai mult de zece puncte procentuale, ceea ce incepe sa aduca "adevarul" in economie. Bugetul de stat pe anul viitor este construit pe estimarea unei inflatii de 14%, in timp ce BNR merge pe o prognoza mai optimista, de 13%. Reducerea peste asteptari a inflatiei in 2002 a fost posibila, fara indoiala, si datorita unei conjuncturi favorabile: scaderea inflatiei la nivel mondial, scaderea pretului titeiului, evolutia raportului euro/dolar, care permis mentinerea unui curs stabil al leului si a contribuit astfel la frangerea, cel putin pentru o perioada, a asteptarilor inflationiste.
Mediul economic a beneficiat, mai ales in a doua jumatate a anului, de scaderea importanta a dobanzilor.
Finantele au apasat pe acceleratie pentru scaderea dobanzilor mult mai vizibil incepand cu toamna acestui an.
Dobanzile platite de Ministerul Finantelor pentru titlurile de stat, fie ca sunt certificate de trezorerie sau obligatiuni, sunt etalon pentru intreaga piata bancara, trendul pe care merg acestea fiind preluat de banci in evolutia dobanzilor pasive (la depozite) si, cu anumite decalaje, si in nivelul celor active (la credite). Astfel, dobanzile la depozite au scazut rapid in a doua jumatate a anului, economiile pe termene scurte fiind remunerate cu dobanzi coborate pana la 14% - devenite real negative in noiembrie, din cauza cresterii inflatiei la 2,6%. Dobanzile au scazut si la creditele in lei, insa mult mai incet, piata tinzand spre o dobanda de 25%.
Pentru piata valutara 2002 a fost un an complet atipic prin stabilizarea cursului leu/dolar pe o perioada de aproape cinci luni, in care doar euro s-a miscat. "Fixarea" dolarului pe o perioada atat de mare a contribuit intr-o mare masura la scaderea inflatiei, prin frangerea asteptarilor de crestere a preturilor din cauza cresterii dolarului. In acelasi timp, cresterea euro a sustinut puternic exporturile, care au depasit toate asteptarile.
Pentru 2003, BNR a anuntat schimbarea referintei pe piata valutara, dolarul urmand a fi inlocuit cu euro. In acest fel, banca centrala ar putea interveni direct asupra cursului leului fata de moneda europeana.
2002 a fost pentru Romania al doilea an consecutiv cu o prezenta importanta pe pietele internationale de capital, dupa mai multi ani de intrerupere.
Investitorii straini au plasat peste un miliard de dolari in titluri de valoare emise de statul roman sau de companii cu capital de stat. Numai ministerul finantelor a imprumutat aproape 700 milioane de dolari printr-o emisiune de euroobligatiuni. Termoelectrica a strans 200 milioane de dolari cu garantia statului, in timp ce compania CFR Marfa a imprumutat pe cont propriu 119 milioane de euro.
Chiar daca 2002 nu a adus noi investitii straine directe importante, intrarile de capital strain, reflectate in balanta de plati externe, pot fi considerate masive. Desi nu stie prea multe despre aceste intrari, cert este ca sustin contul curent pentru a incheia anul cu un deficit de pana in 1,5 miliarde de dolari.