Ancheta asupra accidentului petrecut in data de 1 martie, pe Valea Oltului, in urma caruia a murit agentului sef principal Cornel Piloiu, a luat o intorsatura neasteptata. Probele biologice recoltate din masina au demonstrat faptul ca autoturismul a fost condus, in momentul accidentului, de agentul sef adjunct Constantin Nitu, si nu de Cornel Piloiu. In cele din urma, politistul care a supravietuit accidentului a marturisit adevarul. Acum, el este acuzat de ucidere din culpa si risca o pedeapsa cu inchisoarea intre 5 si 15 ani.
Caz clarificat
Ultimele probe aduse de procurori, in cazul accidentului rutier in care si-a pierdut viata
agentul sef principal Cornel Piloiu, au schimbat cursul anchetei. In noaptea in care s-a produs
evenimentul, agentul sef adjunct Constantin Nitu, colegul lui Piloiu, singurul supravietuitor al accidentului, a declarat ca se afla in partea din dreapta soferului, si doar faptul ca purta centura de siguranta i-a salvat viata. Rezultatele anchetei arata insa faptul ca centura de siguranta cu care era dotat scaunul
din dreapta soferului nu a fost folosita, ci doar cea de la scaunul soferului. Conform anchetatorilor, asa se explica de ce Piloiu avea echimoze evidente in zona abdomenului si a toracelui. El nu avea centura si s-a lovit de bord, iar Nitu se afla la volan, purta centura, si l-a salvat air-bag-ul.
A recunoscut
Pus in fata acestor noi probe, dar si a celor biologice, recoltate din masina, Constantin Nitu a recunoscut ca el s-a aflat la volan. „Avind in vedere existenta unor neconcordante in legatura cu logica accidentului de circulatie, in care au fost implicati cei doi agenti de politie rutiera - agent sef principal Cornel Piloiu (decedat) si agent sef adjunct Nitu Constantin, au fost extinse cercetarile pentru elucidarea tuturor aspectelor acestui caz, sub coordonarea procurorului desemnat din cadrul Parchetului de pe linga Tribunalul Sibiu, ajungindu-se la concluzia preliminara ca autoturismul de politie implicat in accident a fost condus de catre agentul sef adjunct Nitu Constantin, fapt ce a fost confirmat de acesta", se arata intr-un comunicat emis de Compartimentul de Presa si Relatii Publice al IPJ Sibiu.
Acuzat de ucidere
Agent sef adjunct Nitu Constantin a fost pus sub acuzare. „In conditiile expuse, prin rezolutia procurorului din 07.03.2007, s-a dispus inceperea urmaririi penale fata de acesta (n.r. - Constantin Nitu), pentru comiterea infractiunii de ucidere din culpa, prevazuta de art.178, al.1 si 2 Cod Penal, urmind ca in cel mai scurt timp
cauza sa fie solutionata", a declarat prim procurorul Ioan Irimie, din cadrul Parchetului de pe linga Tribunalul Sibiu. Aceasta acuzatie ar putea sa-i aduca politistului o condamnare cu inchisoarea intre 5 si 15 ani.
Accident mortal
Tragicul accident in care si-a pierdut viata agentul sef principal Cornel Piloiu s-a produs in noaptea de 28 februarie, spre 1 martie, in jurul orei 3, pe DN 7, in localitatea Boita. Colegul sau, agentul sef adjunct Constantin Nitu, care a marturisit ca se afla pe scaunul din dreapta soferului, a scapat cu viata. Primele cercetari efectuate de politisti au dus la concluzia ca soferul, Cornel Piloiu - asa cum se credea atunci, intr-un moment de neatentie, ar fi patruns pe contrasens, si s-a izbit frontal intr-o autoutilitara care circula regulamentar.
vineri, 20 februarie 2009
Baia Mare a ajuns pe harta internationala a drogurilor
Municipiul Baia Mare este mentionat intr-un raport international al Departamentului de stat al SUA pentru combaterea traficului
si consumului de narcotice. Autorii strategiei, care a fost publicata la inceputul lunii martie, face referire directa la un caz care s-a inregistrat in 2006. In urma acestuia, capitala Maramuresului a fost plasata pe harta traficantilor de droguri alaturi de orase din Afganistan ori Columbia.
Raportul international al Strategiei de combatere a narcoticelor realizat de catre Departamentul de stat al SUA descrie situatiile grave semnalate pe parcursul anului trecut in toate statele lumii. Numai volumul I, in care se face referire si la Baia Mare, numara peste 600 de pagini
.
Documentul prezinta masurile luate de autoritatile americane, precum si de cele din restul tarilor pentru reducerea traficului si consumului de droguri. De asemenea, face referire la conventiile internationale incheiate pentru combaterea fenomenului.
In acesta se precizeaza ca pentru prima data in Romania, in 2006, s-a semnalat o cultura de cactus verde (San Pedro), cu un continut mare de mescalina, care a fost descoperita in Baia Mare.
Tineri prinsi in flagrant cu mescalina in autogara
Cazul s-a inregistrat la sfarsitul lunii februarie a anului trecut, cand doi tineri baimareni au fost prinsi in flagrant in timp ce incercau sa vanda 25 de kilograme
de mescalina, considerat un drog de mare risc. Baietii au fost prinsi in flagrant in 22 februarie, in Autogara Baia Mare, de politistii de la antidrog.
B.M., de 28 de ani si V.I., de 30 de ani, au fost pusi sub acuzare pentru savarsirea infractiunii de trafic de droguri de mare risc, cazul fiind prealuat in ancheta de Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) Bucuresti. De altfel, cei doi nu au fost arestati pe baza unor mandate ale Tribunalului Maramures, cum se obisnuieste in cazurile identificate pe teritoriul judetului, fiind transportati direct in capitala.
Tinerii cultivau cactusii intr-o sera, iar marfa o distribuiau in Baia Mare, dar preponderent in Bucuresti. Mescalina este un stupefiant rar intalnit pe piata locala a drogurilor, iar daca ar fi ajuns sa o comercializeze baimarenii ar fi putut obtine circa 70.000 de euro, pentru ca pretul unui kilogram valoreaza intre 500 si 3.000 de euro.
80% din drogurile aduse in tara ajung in Europa de Vest
Baia Mare este singura localitate din Romania nominalizata in raportul Departamentului de stat al SUA, in capitolul referitor la tara noastra fiind mentionate in rest doar cazuri generale si date statistice. Realizatorii strategiei au aratat insa ca in aceasta zona nu se poate vorbi despre o cultivare sustinuta a plantelor din care se fabrica narcoticele.
Potrivit autoritatilor guvernamentale americane, Romania serveste ca tara de tranzit pentru traficantii de narcotice care actioneaza pe ruta balcanica, indeosebi prin Turcia si Bulgaria, prin aceasta transferandu-se cantitati insemnate de heroina si opium din Asia de Sud-Vest in vestul Europei.
Autorii descriu Romania ca un loc de depozitare a acestor substante. De asemenea, e considerata un punct de legatura prin care se transporta droguri sintetice din Occident in estul contintentului. In raport s-a mentionat ca 80% din narcoticele care intra in tara sunt livrate ulterior spre Europa de Vest.
Potrivit datelor prezentate, drogurile aduse din Afganistan sunt scoase cu predilectie prin Ungaria, fiind transportate cu masinile peste granita. Caile de intrare a narcoticelor sunt insa mai multe, fiind indicate atat TIR-urile, cat si caile maritime si aeriene.
Peste 160 de kilograme de narcotice s-au confiscat in 2006
Departamentul de stat al SUA a indicat ca, in anul 2006, romanii au inceput sa faca eforturi pentru stapanirea fenomenului si au creat mai multe structuri in acest sens, inclusiv de prevenire. Cu toate acestea, s-a aratat ca programele de dezintoxicare
nu sunt eficiente din cauza sumelor mici alocate de stat si a lipsei de experienta a celor implicati in derularea lor.
In paginile documentului s-a mai mentionat ca, Statele Unite au acordat 1.724.000 de dolari anul trecut pentru sustinerea actiunilor de combatere a traficului si consumului de droguri din Romania, dar si pentru a creste capacitatea de interventie a oamenilor legii implicati in combaterea flagelului.
De asemenea, s-a aratat ca in prima jumatate a anului trecut s-au confiscat 162 de kilograme de droguri, dintre care 23 de heroina, 10 de cocaina, 94 de mescalina, 26 de cannabis si 11.133 pastile de amfetamina.
Heroina si marijuana sunt favoritele romanilor
Pe parcursul primelor sase luni, 1.218 de persoane au fost investigate pentru consum, posesie si trafic de droguri, ceea ce a reprezentant o crestere cu 11,6 procente fata de anul 2005. 350 de persoane au fost condamnate – mai ales pentru fapte comsie in anii precedenti, iar 228 se afla in stare de arest preventiv.
Potrivit departamentului de stat american, autoritatile romane nu incurajeaza si nici nu faciliteaza consumul de droguri. Oficialii de la Washington au semnalat insa ca o mare problema este coruptia crescuta, care se inregistreaza atat in justitie, cat si in politie.
Heroina si marijuana sunt drogurile consumate cu predilectie de romani, dar s-a constat o crestere a cererii de Ecstasy, datorita preturilor mai accesibile, dar si a cresterii nivelului de trai, dupa cum s-a scris in strategie. Autoritatile guvernamentale din SUA apreciaza ca in acest an si in urmatorii se va inregistra o crestere a consumului de heroina.
si consumului de narcotice. Autorii strategiei, care a fost publicata la inceputul lunii martie, face referire directa la un caz care s-a inregistrat in 2006. In urma acestuia, capitala Maramuresului a fost plasata pe harta traficantilor de droguri alaturi de orase din Afganistan ori Columbia.
Raportul international al Strategiei de combatere a narcoticelor realizat de catre Departamentul de stat al SUA descrie situatiile grave semnalate pe parcursul anului trecut in toate statele lumii. Numai volumul I, in care se face referire si la Baia Mare, numara peste 600 de pagini
.
Documentul prezinta masurile luate de autoritatile americane, precum si de cele din restul tarilor pentru reducerea traficului si consumului de droguri. De asemenea, face referire la conventiile internationale incheiate pentru combaterea fenomenului.
In acesta se precizeaza ca pentru prima data in Romania, in 2006, s-a semnalat o cultura de cactus verde (San Pedro), cu un continut mare de mescalina, care a fost descoperita in Baia Mare.
Tineri prinsi in flagrant cu mescalina in autogara
Cazul s-a inregistrat la sfarsitul lunii februarie a anului trecut, cand doi tineri baimareni au fost prinsi in flagrant in timp ce incercau sa vanda 25 de kilograme
de mescalina, considerat un drog de mare risc. Baietii au fost prinsi in flagrant in 22 februarie, in Autogara Baia Mare, de politistii de la antidrog.
B.M., de 28 de ani si V.I., de 30 de ani, au fost pusi sub acuzare pentru savarsirea infractiunii de trafic de droguri de mare risc, cazul fiind prealuat in ancheta de Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) Bucuresti. De altfel, cei doi nu au fost arestati pe baza unor mandate ale Tribunalului Maramures, cum se obisnuieste in cazurile identificate pe teritoriul judetului, fiind transportati direct in capitala.
Tinerii cultivau cactusii intr-o sera, iar marfa o distribuiau in Baia Mare, dar preponderent in Bucuresti. Mescalina este un stupefiant rar intalnit pe piata locala a drogurilor, iar daca ar fi ajuns sa o comercializeze baimarenii ar fi putut obtine circa 70.000 de euro, pentru ca pretul unui kilogram valoreaza intre 500 si 3.000 de euro.
80% din drogurile aduse in tara ajung in Europa de Vest
Baia Mare este singura localitate din Romania nominalizata in raportul Departamentului de stat al SUA, in capitolul referitor la tara noastra fiind mentionate in rest doar cazuri generale si date statistice. Realizatorii strategiei au aratat insa ca in aceasta zona nu se poate vorbi despre o cultivare sustinuta a plantelor din care se fabrica narcoticele.
Potrivit autoritatilor guvernamentale americane, Romania serveste ca tara de tranzit pentru traficantii de narcotice care actioneaza pe ruta balcanica, indeosebi prin Turcia si Bulgaria, prin aceasta transferandu-se cantitati insemnate de heroina si opium din Asia de Sud-Vest in vestul Europei.
Autorii descriu Romania ca un loc de depozitare a acestor substante. De asemenea, e considerata un punct de legatura prin care se transporta droguri sintetice din Occident in estul contintentului. In raport s-a mentionat ca 80% din narcoticele care intra in tara sunt livrate ulterior spre Europa de Vest.
Potrivit datelor prezentate, drogurile aduse din Afganistan sunt scoase cu predilectie prin Ungaria, fiind transportate cu masinile peste granita. Caile de intrare a narcoticelor sunt insa mai multe, fiind indicate atat TIR-urile, cat si caile maritime si aeriene.
Peste 160 de kilograme de narcotice s-au confiscat in 2006
Departamentul de stat al SUA a indicat ca, in anul 2006, romanii au inceput sa faca eforturi pentru stapanirea fenomenului si au creat mai multe structuri in acest sens, inclusiv de prevenire. Cu toate acestea, s-a aratat ca programele de dezintoxicare
nu sunt eficiente din cauza sumelor mici alocate de stat si a lipsei de experienta a celor implicati in derularea lor.
In paginile documentului s-a mai mentionat ca, Statele Unite au acordat 1.724.000 de dolari anul trecut pentru sustinerea actiunilor de combatere a traficului si consumului de droguri din Romania, dar si pentru a creste capacitatea de interventie a oamenilor legii implicati in combaterea flagelului.
De asemenea, s-a aratat ca in prima jumatate a anului trecut s-au confiscat 162 de kilograme de droguri, dintre care 23 de heroina, 10 de cocaina, 94 de mescalina, 26 de cannabis si 11.133 pastile de amfetamina.
Heroina si marijuana sunt favoritele romanilor
Pe parcursul primelor sase luni, 1.218 de persoane au fost investigate pentru consum, posesie si trafic de droguri, ceea ce a reprezentant o crestere cu 11,6 procente fata de anul 2005. 350 de persoane au fost condamnate – mai ales pentru fapte comsie in anii precedenti, iar 228 se afla in stare de arest preventiv.
Potrivit departamentului de stat american, autoritatile romane nu incurajeaza si nici nu faciliteaza consumul de droguri. Oficialii de la Washington au semnalat insa ca o mare problema este coruptia crescuta, care se inregistreaza atat in justitie, cat si in politie.
Heroina si marijuana sunt drogurile consumate cu predilectie de romani, dar s-a constat o crestere a cererii de Ecstasy, datorita preturilor mai accesibile, dar si a cresterii nivelului de trai, dupa cum s-a scris in strategie. Autoritatile guvernamentale din SUA apreciaza ca in acest an si in urmatorii se va inregistra o crestere a consumului de heroina.
Deflagraţie în incinta “Petromidia”
O puternică bubuitură produsă luni seara, cu două ore înainte de miezul nopţii, în incinta Petromidia, a tulburat somnul locuitorilor din cartierele oraşului Năvodari. Panicaţi, mai mulţi localnici au telefonat atît la poliţie cît şi la serviciul 112, pentru a anunţa incidentul, cît şi pentru a cere lămuriri despre ceea ce se întîmplase. O echipă a poliţiei din localitate s-a deplasat la rafinărie însă, spre surprinderea lor, oamenii legii au fost ţinuţi la poartă întrucît le-a fost interzis accesul în incinta societăţii. Poliţiştii au putut vedea însă agitaţia care cuprinsese personalul de serviciu
din rafinărie. Mai multe maşini de pompieri se deplasau în viteză spre zona unde sînt situate rezervoarele de depozitare a reziduurilor petroliere şi unde se pare că se produsese deflagraţia. Abia după jumătate de oră misterul a fost spulberat. Potrivit reprezentanţilor Rompetrol, deflagraţia s-a produs
la un rezervor al instalaţiei de distilare în vid, încărcat cu aprox. 100 de tone de păcură. Incidentul, catalogat ca fiind unul minor, a fost provocat de faptul că în respectivul rezervor era pompată păcură încălzită peste păcură semicongelată, ceea ce a favorizat formarea unei perne
de aer, care a determinat creşterea presiunii şi ruperea sudurii dintre capac şi manta, urmată de degajarea excesului de presiune prin fisurile create. Întîmplarea face că exact în momentul producerii evenimentului, în incinta Petromidia se desfăşura un exerciţiu de intervenţie în caz de avarie, la care participau echipaje de pompieri ale rafinăriei precum şi un echipaj al pompierilor militari din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă. Pompierii rafinăriei au interzis accesul în zonă pentru a preîntîmpina eventualele accidente. Nici chiar poliţiştii care s-au deplasat la Petromidia nu au avut voie să intre în incinta societăţii. Luiza Şarpe, director Relaţii Publice Rompetrol a declarat: “În cursul nopţii de luni, la un rezervor de reziduu aflat în încălzire pentru fluidizare s-a produs o degajare masivă de vapori, probabil de apă, care a avut ca rezultat creşterea presiunii şi ruperea în două zone a sudurii dintre capac şi manta, cu degajarea excesului de presiune prin fisurile astfel create. Nu s-a produs aprinderea produsului, ci numai degajarea vaporilor formaţi în interior. Nu s-au produs pierderi de produs sau perturbaţii în funcţionarea instalaţiilor, care au continuat să funcţioneze normal”. Cauzele exacte ale producerii accidentului vor fi stabilite de o comisie de anchetă constituită la nivelul societăţii.
din rafinărie. Mai multe maşini de pompieri se deplasau în viteză spre zona unde sînt situate rezervoarele de depozitare a reziduurilor petroliere şi unde se pare că se produsese deflagraţia. Abia după jumătate de oră misterul a fost spulberat. Potrivit reprezentanţilor Rompetrol, deflagraţia s-a produs
la un rezervor al instalaţiei de distilare în vid, încărcat cu aprox. 100 de tone de păcură. Incidentul, catalogat ca fiind unul minor, a fost provocat de faptul că în respectivul rezervor era pompată păcură încălzită peste păcură semicongelată, ceea ce a favorizat formarea unei perne
de aer, care a determinat creşterea presiunii şi ruperea sudurii dintre capac şi manta, urmată de degajarea excesului de presiune prin fisurile create. Întîmplarea face că exact în momentul producerii evenimentului, în incinta Petromidia se desfăşura un exerciţiu de intervenţie în caz de avarie, la care participau echipaje de pompieri ale rafinăriei precum şi un echipaj al pompierilor militari din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă. Pompierii rafinăriei au interzis accesul în zonă pentru a preîntîmpina eventualele accidente. Nici chiar poliţiştii care s-au deplasat la Petromidia nu au avut voie să intre în incinta societăţii. Luiza Şarpe, director Relaţii Publice Rompetrol a declarat: “În cursul nopţii de luni, la un rezervor de reziduu aflat în încălzire pentru fluidizare s-a produs o degajare masivă de vapori, probabil de apă, care a avut ca rezultat creşterea presiunii şi ruperea în două zone a sudurii dintre capac şi manta, cu degajarea excesului de presiune prin fisurile astfel create. Nu s-a produs aprinderea produsului, ci numai degajarea vaporilor formaţi în interior. Nu s-au produs pierderi de produs sau perturbaţii în funcţionarea instalaţiilor, care au continuat să funcţioneze normal”. Cauzele exacte ale producerii accidentului vor fi stabilite de o comisie de anchetă constituită la nivelul societăţii.
Descoperire in premiera la sapaturile de la Polus
Arheologii clujeni care lucreaza pe situl de pe locul viitorului mall Polus au dezgropat ieri prima diploma militara romana din zona Clujului. Obiectul are o semnificatie majora si ii va ajuta pe arheologi sa afle si scopul pentru care a fost construita cladirea descoperita in aceeasi locatie acum o luna. Diploma militara va fi transportata la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei, unde, dupa restaurari, va fi expusa pentru public.
Dovada serviciului
militar
Descoperirea a fost facuta intre zidurile cladirii romane dezgropate in urma cu o luna de zile de catre arheologii de la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei (MNIT) Cluj-Napoca. Linga diploma au mai fost gasite si obiecte militare de pe vremea romanilor. „Este vorba despre un «livret militar», care dateaza, din cite am estimat noi, din prima jumatate a secolului al II-lea dupa Hristos, de pe vremea stapinirii imparatului roman Hadrian", a declarat pentru Monitorul de Cluj arheologul Valentin Voisian. Pe diploma militara sta scrisa toata istoria unui soldat roman. Aceste documente erau acordate ostasilor imperiului dupa ce-si indeplineau stagiul militar de 25 de ani, cind erau recompensati si cu o suma consistenta de sesterti, vechi monede romane. O data cu darea baneasca, soldatii si familiile lor primeau cetatenia romana. In schimb, cei care falsificau respectivele „livrete militare" erau condamnati la sclavie pe viata
, iar in unele cazuri erau condamnati la moarte.
Expozitie de diplome militare
In prezent, mai exista alte sase astfel de diplome militare, dintre care doar cinci sint expuse la MNIT. Una dintre ele este pastrata in seiful institutiei si urmeaza sa fie restaurata, dupa care va fi prezentata publicului. „Livretul militar" descoperit ieri a fost transportat la MNIT, unde va face parte din expozitia permanenta. „Piesa gasita astazi (n.r., ieri) prezinta mici depuneri de calcar si, ca urmare, ea trebuie restaurata. Speram ca in urma analizei diplomelor descoperite in tara sa gasim mai multe analogii care sa ne faca sa intelegem ce se afla in urma cu secole in zona in care lucram in prezent. De asemenea, speram sa aflam detalii si despre trupele stationare din zona Clujului", a declarat arheologul Valentin Voisian. In prezent, arheologii se bazeaza pe cele sapte documente antice descoperite pentru a gasi rezolvari la cit mai multe probleme istoriografice.
Termene depasite?
Munca arheologilor de pe situl de la Polus pune sub semnul intrebarii finalizarea constructiei mall-ului. „Ne dam tot interesul sa ne incadram in termenele initiale, dar am descoperit multe lucruri", a marturisit Valentin Voisian. Pina in prezent, situl arheologic a reprezentat un izvor nesecat de istorie romana, gratie numeroaselor obiecte militare si de port descoperite aici.
Dovada serviciului
militar
Descoperirea a fost facuta intre zidurile cladirii romane dezgropate in urma cu o luna de zile de catre arheologii de la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei (MNIT) Cluj-Napoca. Linga diploma au mai fost gasite si obiecte militare de pe vremea romanilor. „Este vorba despre un «livret militar», care dateaza, din cite am estimat noi, din prima jumatate a secolului al II-lea dupa Hristos, de pe vremea stapinirii imparatului roman Hadrian", a declarat pentru Monitorul de Cluj arheologul Valentin Voisian. Pe diploma militara sta scrisa toata istoria unui soldat roman. Aceste documente erau acordate ostasilor imperiului dupa ce-si indeplineau stagiul militar de 25 de ani, cind erau recompensati si cu o suma consistenta de sesterti, vechi monede romane. O data cu darea baneasca, soldatii si familiile lor primeau cetatenia romana. In schimb, cei care falsificau respectivele „livrete militare" erau condamnati la sclavie pe viata
, iar in unele cazuri erau condamnati la moarte.
Expozitie de diplome militare
In prezent, mai exista alte sase astfel de diplome militare, dintre care doar cinci sint expuse la MNIT. Una dintre ele este pastrata in seiful institutiei si urmeaza sa fie restaurata, dupa care va fi prezentata publicului. „Livretul militar" descoperit ieri a fost transportat la MNIT, unde va face parte din expozitia permanenta. „Piesa gasita astazi (n.r., ieri) prezinta mici depuneri de calcar si, ca urmare, ea trebuie restaurata. Speram ca in urma analizei diplomelor descoperite in tara sa gasim mai multe analogii care sa ne faca sa intelegem ce se afla in urma cu secole in zona in care lucram in prezent. De asemenea, speram sa aflam detalii si despre trupele stationare din zona Clujului", a declarat arheologul Valentin Voisian. In prezent, arheologii se bazeaza pe cele sapte documente antice descoperite pentru a gasi rezolvari la cit mai multe probleme istoriografice.
Termene depasite?
Munca arheologilor de pe situl de la Polus pune sub semnul intrebarii finalizarea constructiei mall-ului. „Ne dam tot interesul sa ne incadram in termenele initiale, dar am descoperit multe lucruri", a marturisit Valentin Voisian. Pina in prezent, situl arheologic a reprezentat un izvor nesecat de istorie romana, gratie numeroaselor obiecte militare si de port descoperite aici.
"Tiganusul" Mutu, aparat de FRF si CNCD
Presedintele clubului Palermo este acuzat de rasism dupa ce a declarat despre atacantul roman de la Fiorentina ca este "un tiganus care a facut o smecherie" si ca "toti romanii fac smecherii"
Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) din Romania asteapta sa se ia masuri impotriva presedintelui gruparii Palermo, Maurizio Zamparini, care l-a numit tigan pe Adrian Mutu. CNCD condamna comportamentul "rasist, nesportiv si discriminator" al boss-ului sicilian, cerand in acelasi timp eliminarea discriminarilor din sport. Zamparini il criticase pe Mutu, dupa golul marcat impotriva formatiei sale
, afirmand despre jucator ca este un "tiganus priceput care a facut o smecherie", subliniind faptul ca toti romanii "fac smecherii".
Astfel, intr-un comunicat oficial al CNCD se arata: "Condamnam public astfel de comportamente si manifestari, care au ca efect promovarea de prejudecati si stereotipuri referitoare la etnia ori nationalitatea unei persoane, dar si la trasaturile unui popor.
Colegiul Director al CNCD considera ca agravarea fenomenului rasist in sport, in general, si in fotbal, in special, este in contradictie cu fair-play-ul pe care sportul il promoveaza". Mai mult, directorul general al FRF, Ionut Lupescu, a precizat ca va sesiza Federatia Italiana de Fotbal. "Am vazut ca Adi Mutu a fost facut tiganus istet. Vom demara o ancheta la federatia italiana sa vedem daca aceasta declaratie apare si in presa italiana. Si vom sesiza federatia italiana vizavi de declaratiile pe care presedintele clubului Palermo, Maurizio Zamparini, le-a facut si ce a vrut sa spuna cu chestia asta pentru ca nu cred ca este in ordine", a spus Lupescu.
De alta parere este consulul onorific al Romaniei in regiunea Toscana, Paolo Campinoti, care a marturisit ca Maurizio Zamparini nu merita nici o riposta. "Nu este nevoie sa fie declansate procedurile legale. Comportamentul sau poate fi vazut de toata lumea. Ma limitez la a zambi. Repet, Maurizio Zamparini nu merita nici o riposta", a spus Campinoti. "Mutu, agresat pe teren, nu a raspuns provocarilor, dand dovada de autocontrol, un model ce ar trebui imitat. In Italia sunt multi romani care traiesc in mod onest, iar cuvintele
lui Zamparini i-au ofensat. Intre Romania si Italia sunt relatii vechi si multi italieni doresc sa viziteze Romania. Zamparini poate ramane la Palermo", a adaugat Campinoti.
Partidul Romanilor din Italia cere sanctionarea lui Zamparini
Partidul Romanilor din Italia (PIR) solicita Federatiei Italiene de Fotbal (FICG) sanctionarea lui Maurizio Zamparini, pentru ca l-a numit pe Adrian Mutu "tiganel si smecher, ca toti romanii", se arata intr-un comunicat al PIR. "Partidul Romanilor din Italia cere o sanctiune din partea FICG impotriva presedintelui echipei Palermo. Maurizio Zamparini trebuie de asemenea sa ceara scuze nu numai fotbalistului Mutu, ci si intregii comunitati de romani prezente in Italia", se precizeaza in comunicat. PIR sustine ca afirmatiile oficialului gruparii Palermo pot incita la violenta, rasism si xenofobie. "Partidul Romanilor din Italia atrage atentia asupra gravitatii afirmatiilor facute de Zamparini, declaratii care au depasit sfera fotbalului, avand implicatii sociale asupra comunitatii romanesti din Peninsula. Asemenea declaratii jignitoare la adresa romanilor pot incita la acte de violenta, rasism si xenofobie si pot avea consecinte grave nu numai pe stadioanele din Italia", se arata in comunicatul semnat de purtatorul de cuvant Miruna Cajvaneanu.
Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) din Romania asteapta sa se ia masuri impotriva presedintelui gruparii Palermo, Maurizio Zamparini, care l-a numit tigan pe Adrian Mutu. CNCD condamna comportamentul "rasist, nesportiv si discriminator" al boss-ului sicilian, cerand in acelasi timp eliminarea discriminarilor din sport. Zamparini il criticase pe Mutu, dupa golul marcat impotriva formatiei sale
, afirmand despre jucator ca este un "tiganus priceput care a facut o smecherie", subliniind faptul ca toti romanii "fac smecherii".
Astfel, intr-un comunicat oficial al CNCD se arata: "Condamnam public astfel de comportamente si manifestari, care au ca efect promovarea de prejudecati si stereotipuri referitoare la etnia ori nationalitatea unei persoane, dar si la trasaturile unui popor.
Colegiul Director al CNCD considera ca agravarea fenomenului rasist in sport, in general, si in fotbal, in special, este in contradictie cu fair-play-ul pe care sportul il promoveaza". Mai mult, directorul general al FRF, Ionut Lupescu, a precizat ca va sesiza Federatia Italiana de Fotbal. "Am vazut ca Adi Mutu a fost facut tiganus istet. Vom demara o ancheta la federatia italiana sa vedem daca aceasta declaratie apare si in presa italiana. Si vom sesiza federatia italiana vizavi de declaratiile pe care presedintele clubului Palermo, Maurizio Zamparini, le-a facut si ce a vrut sa spuna cu chestia asta pentru ca nu cred ca este in ordine", a spus Lupescu.
De alta parere este consulul onorific al Romaniei in regiunea Toscana, Paolo Campinoti, care a marturisit ca Maurizio Zamparini nu merita nici o riposta. "Nu este nevoie sa fie declansate procedurile legale. Comportamentul sau poate fi vazut de toata lumea. Ma limitez la a zambi. Repet, Maurizio Zamparini nu merita nici o riposta", a spus Campinoti. "Mutu, agresat pe teren, nu a raspuns provocarilor, dand dovada de autocontrol, un model ce ar trebui imitat. In Italia sunt multi romani care traiesc in mod onest, iar cuvintele
lui Zamparini i-au ofensat. Intre Romania si Italia sunt relatii vechi si multi italieni doresc sa viziteze Romania. Zamparini poate ramane la Palermo", a adaugat Campinoti.
Partidul Romanilor din Italia cere sanctionarea lui Zamparini
Partidul Romanilor din Italia (PIR) solicita Federatiei Italiene de Fotbal (FICG) sanctionarea lui Maurizio Zamparini, pentru ca l-a numit pe Adrian Mutu "tiganel si smecher, ca toti romanii", se arata intr-un comunicat al PIR. "Partidul Romanilor din Italia cere o sanctiune din partea FICG impotriva presedintelui echipei Palermo. Maurizio Zamparini trebuie de asemenea sa ceara scuze nu numai fotbalistului Mutu, ci si intregii comunitati de romani prezente in Italia", se precizeaza in comunicat. PIR sustine ca afirmatiile oficialului gruparii Palermo pot incita la violenta, rasism si xenofobie. "Partidul Romanilor din Italia atrage atentia asupra gravitatii afirmatiilor facute de Zamparini, declaratii care au depasit sfera fotbalului, avand implicatii sociale asupra comunitatii romanesti din Peninsula. Asemenea declaratii jignitoare la adresa romanilor pot incita la acte de violenta, rasism si xenofobie si pot avea consecinte grave nu numai pe stadioanele din Italia", se arata in comunicatul semnat de purtatorul de cuvant Miruna Cajvaneanu.
Chivu va fi cel mai frumos din apararea Romei
Fundasul francez Philippe Mexes crede ca romanul Cristian Chivu va fi cel mai frumos jucator din defensiva echipei AS Roma, dupa ce s-a operat la nas. Mexes a mai spus ca Roma trebuie sa lupte pentru a-si asigura locul doi in campionat si pentru a fi pregatiti la maximum in vederea partidei cu Manchester United din sferturile Ligii Campionilor.
Cristian Chivu a fost operat pe 7 martie, el suferind o fractura de piramida nazala dupa ce a fost lovit cu cotul in figura de atacantul brazilian al formatiei Olympique Lyon, Fred, in mansa secunda a optimilor Ligii Campionilor.
Cristian Chivu a fost operat pe 7 martie, el suferind o fractura de piramida nazala dupa ce a fost lovit cu cotul in figura de atacantul brazilian al formatiei Olympique Lyon, Fred, in mansa secunda a optimilor Ligii Campionilor.
Octavian Bellu, nemulţumit de criza prelungită din boxul românesc
Preşedintele ANS, Octavian Bellu, spune că situaţia tensionată de la Federaţia Română de Box trenează de ani buni şi că din cauza orgoliilor nu se poate ajunge la masa
negocierilor. Mai rău decât atât, România riscă să nu fie prezentă pe podiumul olimpic în 2008. “Din cauza proceselor care sunt pe rol la tribunal, în care conducerea Federaţiei este contestată, finanţarea din partea ANS-ului a fost sistată pe anul 2007 până la clarificarea situaţiei. Banii pentru pugiliştii acreditaţi la jocurile olimpice de la Beijing de comisia tehnică vin, deocamdată, de la COSR. În schimb loturile de box feminin şi de cadeţi sunt paralizate de lipsa fondurilor”, e spus Bellu.
“Dacă situaţia încordată din sânul federaţiei se va prelungi România riscă eliminarea definitivă de pe podiumul olimpic de box de la Beijing”, a completat Rudel Obreja, preşedintele FR Box.
negocierilor. Mai rău decât atât, România riscă să nu fie prezentă pe podiumul olimpic în 2008. “Din cauza proceselor care sunt pe rol la tribunal, în care conducerea Federaţiei este contestată, finanţarea din partea ANS-ului a fost sistată pe anul 2007 până la clarificarea situaţiei. Banii pentru pugiliştii acreditaţi la jocurile olimpice de la Beijing de comisia tehnică vin, deocamdată, de la COSR. În schimb loturile de box feminin şi de cadeţi sunt paralizate de lipsa fondurilor”, e spus Bellu.
“Dacă situaţia încordată din sânul federaţiei se va prelungi România riscă eliminarea definitivă de pe podiumul olimpic de box de la Beijing”, a completat Rudel Obreja, preşedintele FR Box.
Ies din fotbal
Visurile de marire ale Timisoarei, titlul si prezenta in Liga Campionilor, s-au spulberat. Pentru ca Marian Iancu, cel care a investit peste 20 de milioane de euro in Poli, nu accepta sub nici o forma sa cedeze in fata "escrocheriilor si santajului" la care este supusa echipa sa.
Domnule Iancu, se pare ca palmaresul si numele vor pleca de la Poli. FRF a anuntat ca aveti dreptate, dar nu poate face nimic in fata TAS.
Atunci, cei de la FRF sa-si dea demisia! S-au dovedit incompetenti, incapabili si corupti. S-a demonstrat inca o data ca au ocupat acele, posturi fara concurs. Prunea nu stie sa coboare din tramvai cand merge afara, Kassai e un monument de minciuna, iar Lupescu n-are nici o treaba... Ce sa ceri de la astfel de oameni?
TIMISOARA VA CONTINUA FARA MINE SI BKP
Retrageti echipa din campionat, cum ati promis?
Absolut. Eu sunt om de cuvant
. Mai mult, abandonez, ma retrag din fotbal. M-am saturat de incompetenta, de coruptie, de mizeria din fotbal.
Totusi, nu e pacat de aceasta echipa, de milioanele de euro cheltuite, de suporteri? Nu se poate face nici un compromis? Fie si in favoarea lui Zambon?
Nu sunt pregatit sa fac un astfel de compromis. Merg pana la capat, ies din fotbal. Timisoara o va lua de la capat fara mine, cu jucatori noi, cu un nume nou, probabil, eu ma opresc aici.
LUPESCU: ZAMBON ESTE UN ESCROC
Ionut Lupescu, directorul general al FRF, a tinut, ieri, sa aduca clarificari legate de cazul palmaresului clubului Poli Timisoara: "Si eu cred ca Zambon este un escroc si, de asemenea, cred ca decizia TAS nu e in ordine, dar este instanta suprema in sport si FRF. Nu pot sa risc, pentru un club, sanctiuni ca neprogramarea echipei nationale sau dezafilierea federatiei de la UEFA si FIFA". FIFA a trimis, luni, o adresa oficiala secretarului general al FRF, Adalbert Kassai, prin care ii cerea acestuia ca, pana la data de 23 martie, cel tarziu, forul roman sa puna in aplicare decizia Tribunalului de Arbitraj Sportiv de la Lausanne, in cazul palmaresului Politehnicii Timisoara.
Domnule Iancu, se pare ca palmaresul si numele vor pleca de la Poli. FRF a anuntat ca aveti dreptate, dar nu poate face nimic in fata TAS.
Atunci, cei de la FRF sa-si dea demisia! S-au dovedit incompetenti, incapabili si corupti. S-a demonstrat inca o data ca au ocupat acele, posturi fara concurs. Prunea nu stie sa coboare din tramvai cand merge afara, Kassai e un monument de minciuna, iar Lupescu n-are nici o treaba... Ce sa ceri de la astfel de oameni?
TIMISOARA VA CONTINUA FARA MINE SI BKP
Retrageti echipa din campionat, cum ati promis?
Absolut. Eu sunt om de cuvant
. Mai mult, abandonez, ma retrag din fotbal. M-am saturat de incompetenta, de coruptie, de mizeria din fotbal.
Totusi, nu e pacat de aceasta echipa, de milioanele de euro cheltuite, de suporteri? Nu se poate face nici un compromis? Fie si in favoarea lui Zambon?
Nu sunt pregatit sa fac un astfel de compromis. Merg pana la capat, ies din fotbal. Timisoara o va lua de la capat fara mine, cu jucatori noi, cu un nume nou, probabil, eu ma opresc aici.
LUPESCU: ZAMBON ESTE UN ESCROC
Ionut Lupescu, directorul general al FRF, a tinut, ieri, sa aduca clarificari legate de cazul palmaresului clubului Poli Timisoara: "Si eu cred ca Zambon este un escroc si, de asemenea, cred ca decizia TAS nu e in ordine, dar este instanta suprema in sport si FRF. Nu pot sa risc, pentru un club, sanctiuni ca neprogramarea echipei nationale sau dezafilierea federatiei de la UEFA si FIFA". FIFA a trimis, luni, o adresa oficiala secretarului general al FRF, Adalbert Kassai, prin care ii cerea acestuia ca, pana la data de 23 martie, cel tarziu, forul roman sa puna in aplicare decizia Tribunalului de Arbitraj Sportiv de la Lausanne, in cazul palmaresului Politehnicii Timisoara.
"Am plans la Imnul Romaniei"
Evadata din comunism, Roxana Maracineanu a devenit prima campioana mondiala din istoria natatiei franceze.
Roxana Maracineanu este unul dintre romanii care au facut istorie pentru o alta tara. Povestea Roxanei este demna de o ecranizare la Hollywood. Fugita din Romania comunista in 1984, impreuna cu parintii, pustoaica din Bucuresti a devenit, in 1998, prima campioana mondiala la natatie a Frantei. Retrasa din sportul de performanta in urma cu trei ani, Roxana (32 de ani), care lucreaza acum pentru firma de echipament de natatie TYR.
EVZ: Cum ai ajuns sa concurezi pentru Franta?
Roxana Maracineanu: E o poveste cu final fericit. In 1984 am avut sansa sa fugim din Romania. Tata era inginer si fusese trimis sa lucreze in Algeria, unde avusese loc un cutremur. Mai intai a reusit sa-i ia acolo pe mama si pe fratele meu, iar dupa un an si pe mine. Cand ne-am reunit, am fugit cu totii in Franta, la Blois, unde am cerut azil politic. O vreme am stat intr-un centru de tranzit pentru refugiati. A fost greu, fiindca am luat viata
de la zero, dar incet-incet am reusit sa ne integram.
Ce te-a marcat atunci cand ai ajuns intr-o tara occidentala?
Aveam noua ani, asa ca amintirile mele din tara erau doar frumoase. Am sesizat schimbarea atunci cand am vazut ca putem cumpara banane si portocale in fiecare zi, nu doar de Craciun.
In copilarie ai cochetat cu gimnastica, dar apoi ai ajuns la natatie...
Da, fiindca metodele spartane folosite de antrenorii romani de gimnastica m-au indepartat de acest sport. Am inceput natatia la bazinul 23 August si imi amintesc si acum ce rece era apa din piscina. In Franta, am avut sansa sa ajung la un club mare.
„Medaliile sunt suta la suta franceze”
Cum te simteai ca romanca ascultand „La Marseillaise”, imnul Frantei, pe podium?
Chiar daca sunt romanca, eu consider ca medaliile mele sunt suta la suta franceze. Pe podium, m-am gandit intotdeauna ca mi-am facut datoria fata de parinti si antrenori, care s-au sacrificat pentru mine. Am evitat sa intru in jocul presei franceze, care accentueaza foarte mult notiunea de patriotism atunci cand vine vorba despre un campion „adoptat”, pentru a pune in evidenta cat de bine sunt tratati strainii.
La Olimpiada din 2000 ai luat medalia de argint la 200 metri spate, fiind invinsa de o romanca...
A fost o mare deceptie. Mi-am intrecut toate adversarele cunoscute, dar m-a invins Diana Mocanu, o sportiva venita de nicaieri. Nimeni nu stia mai nimic despre ea. Am fost si eu surprinsa cand, in timp
ce ascultam Imnul Romaniei cantat pentru Diana, au inceput sa-mi curga lacrimile.
Presa vremii a suspectat-o pe Mocanu de dopaj...
Stiu. Si eu am fost intrebata de multe ori de jurnalistii francezi despre acest lucru. Am spus-o si o repet: nu m-am simtit furata la Sydney. Dar, pana la urma, doar Diana stie adevarul. Sper ca totul este in regula pentru ea.
In Romania, campionii din natatie nu castiga bani multi. In Franta cum este?
In raport cu alte sporturi, nu e grozav. Pot sa ma mandresc ca, in Franta, eu am adus natatia in lumina reflectoarelor. Acum se castiga ceva mai bine decat pe vremea mea. De exemplu, eu aveam un venit de vreo sase ori mai mic decat Laure Manaudou, noua stea a natatiei franceze. Abia de curand am reusit sa-mi cumpar un apartament in Paris.
Roxana Maracineanu este unul dintre romanii care au facut istorie pentru o alta tara. Povestea Roxanei este demna de o ecranizare la Hollywood. Fugita din Romania comunista in 1984, impreuna cu parintii, pustoaica din Bucuresti a devenit, in 1998, prima campioana mondiala la natatie a Frantei. Retrasa din sportul de performanta in urma cu trei ani, Roxana (32 de ani), care lucreaza acum pentru firma de echipament de natatie TYR.
EVZ: Cum ai ajuns sa concurezi pentru Franta?
Roxana Maracineanu: E o poveste cu final fericit. In 1984 am avut sansa sa fugim din Romania. Tata era inginer si fusese trimis sa lucreze in Algeria, unde avusese loc un cutremur. Mai intai a reusit sa-i ia acolo pe mama si pe fratele meu, iar dupa un an si pe mine. Cand ne-am reunit, am fugit cu totii in Franta, la Blois, unde am cerut azil politic. O vreme am stat intr-un centru de tranzit pentru refugiati. A fost greu, fiindca am luat viata
de la zero, dar incet-incet am reusit sa ne integram.
Ce te-a marcat atunci cand ai ajuns intr-o tara occidentala?
Aveam noua ani, asa ca amintirile mele din tara erau doar frumoase. Am sesizat schimbarea atunci cand am vazut ca putem cumpara banane si portocale in fiecare zi, nu doar de Craciun.
In copilarie ai cochetat cu gimnastica, dar apoi ai ajuns la natatie...
Da, fiindca metodele spartane folosite de antrenorii romani de gimnastica m-au indepartat de acest sport. Am inceput natatia la bazinul 23 August si imi amintesc si acum ce rece era apa din piscina. In Franta, am avut sansa sa ajung la un club mare.
„Medaliile sunt suta la suta franceze”
Cum te simteai ca romanca ascultand „La Marseillaise”, imnul Frantei, pe podium?
Chiar daca sunt romanca, eu consider ca medaliile mele sunt suta la suta franceze. Pe podium, m-am gandit intotdeauna ca mi-am facut datoria fata de parinti si antrenori, care s-au sacrificat pentru mine. Am evitat sa intru in jocul presei franceze, care accentueaza foarte mult notiunea de patriotism atunci cand vine vorba despre un campion „adoptat”, pentru a pune in evidenta cat de bine sunt tratati strainii.
La Olimpiada din 2000 ai luat medalia de argint la 200 metri spate, fiind invinsa de o romanca...
A fost o mare deceptie. Mi-am intrecut toate adversarele cunoscute, dar m-a invins Diana Mocanu, o sportiva venita de nicaieri. Nimeni nu stia mai nimic despre ea. Am fost si eu surprinsa cand, in timp
ce ascultam Imnul Romaniei cantat pentru Diana, au inceput sa-mi curga lacrimile.
Presa vremii a suspectat-o pe Mocanu de dopaj...
Stiu. Si eu am fost intrebata de multe ori de jurnalistii francezi despre acest lucru. Am spus-o si o repet: nu m-am simtit furata la Sydney. Dar, pana la urma, doar Diana stie adevarul. Sper ca totul este in regula pentru ea.
In Romania, campionii din natatie nu castiga bani multi. In Franta cum este?
In raport cu alte sporturi, nu e grozav. Pot sa ma mandresc ca, in Franta, eu am adus natatia in lumina reflectoarelor. Acum se castiga ceva mai bine decat pe vremea mea. De exemplu, eu aveam un venit de vreo sase ori mai mic decat Laure Manaudou, noua stea a natatiei franceze. Abia de curand am reusit sa-mi cumpar un apartament in Paris.
Pretul de intrare in TVR pentru Giurgiu: 30.000 de euro
ntr-o scrisoare deschisa, transmisa ieri mai multor jurnalisti, Giurgiu face referire la o intâmplare petrecuta in 2004, când oameni din TVR i-au cerut sa dea mita 30.000 de euro pentru un documentar propus de el postului public. Cu toate ca presedintele director-general al SRTv considera ca se doreste ca lucrurile sa fie lasate asa cum sunt in institutia pe care o conduce, spune ca nu se va da batut.
Presedintele-director general al Societatii Române de Televiziune (SRTv), Tudor Giurgiu, a afirmat, într-o scrisoare deschisa, transmisa ieri mai multor ziaristi, ca nu a vrut sa îsi cumpere linistea unui mandat sigur de patru ani.
Tudor Giurgiu a mai spus ca unii prieteni i-au zis ca, daca va prelua postul de presedinte-director general la SRTv, se va duce într-un „cuib de viespi si de interese“, unde nu va putea face nimic care sa dureze. Totusi, dupa un an si opt luni în functie, Giurgiu este mândru de ce a reusit sa faca si crede ca rezultatele se vad pe post fara alte comentarii.
Presedintele-director general al SRTv a recunoscut în scrisoare ca a vrut sa faca prea multe deodata, neasigurandu-se ca e inconjurat de oameni de-ai sai care sa verifice ce si cat semneaza, cum si cat cheltuie institutia: «Am subestimat forta ascunsa si dorinta de razbunare a celor dati la o parte sau «afara», «deranjati» de faptul ca m-am «prins» cum functioneaza sistemul
. Deranjati ca nu m-am «împrietenit» cu ei, asa cum îsi doreau.“ El nu a precizat în scrisoare cine sunt persoanele la care se refera.
Giurgiu vrea sa faca din TVR o companie stabila
Tudor Giurgiu considera ca nu se doreste ca TVR sa fie o companie de media stabila si puternica si ca se doreste ca lucrurile sa fie lasate asa cum sunt.
Giurgiu mentioneaza în scrisoare un moment din 2004, când a propus TVR-ului un film documentar, dar proiectul nu a fost aprobat dupa ce i s-a cerut spaga 30.000 de euro si a refuzat: «Rad cand imi aduc aminte de momentele cand bateam la poarta TVR-ului prin 2004 sa ma milogesc pentru sprijinirea unei coproductii de film documentar finantata „pe bune“, fara spagi, de catre Arte, BBC si France 2. La TVR, „pretul de intrare“, rostit candid
de o doamna în chip de porte-parole într-o ceainarie de prin Dorobanti, era pe-atunci de 30.000 euro. Nu s-a mai legat... N-am „facut“ afacerea».
Directorul TVR nu vrea sa renunte cu una, cu doua
De asemenea, directorul general al TVR a mai spus ca: „Am fost naiv crezând ca a fi PDG în România nu te obliga neaparat sa pleci din tara în turnee politice cu diverse ministere, sa cauti prietenia sefilor de ziare, sa participi la sindrofii si serate cu oameni de afaceri sau politicieni“.
Presedintele-director general al SRTv a spus, în finalul scrisorii, ca nu va ceda în lupta pe care a pornit-o în TVR. «Vintila Mihailescu îmi scria acum câteva zile: „Îti urez rezistenta multa sau renuntare rapida...» «Merg pe prima varianta», a mai spus Tudor Giurgiu.
Giurgiu e somat in scris sa predea datele cerute
Ieri, i-a expirat lui Tudor Giurgiu termenul care ii fusese fixat saptamana trecuta de comisia de cultura din Senat, pentru a prezenta datele complete privind situatia din TVR. Senatorii nu au fost deloc multumiti de raspunsul pe care l-au primit, ieri, de la Tudor Giurgiu, în care acesta se rezuma la a-i anunta ca le va trimite „materiale“ care vor contine „datele“ cerute de comisie.
Adrian Paunescu, presedintele comisiei, i-a solicitat din nou, in scris, lui Giurgiu: „Va rugam sa ne transmiteti, de urgenta, asa cum s-a stabilit, nu doar date, ci datele referitoare la situatia financiara, organigrama, cheltuielile salariale, achizitiile si lista cu angajatii încadrati prin orice tip de contract“.
Presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu, a anuntat, ieri, ca Parlamentul va înfiinta o comisie de ancheta la SRTv, formata din 15 senatori si deputati, ale carei obiective ar putea fi verificarea activitatii televiziunii publice si analiza programelor televiziunii publice. Vacaroiu a spus ca, pâna luni, se va elabora si un proiect de hotarâre a Parlamentului referitoare la obiectivele controlului initiat de comisie.
Presedintele-director general al Societatii Române de Televiziune (SRTv), Tudor Giurgiu, a afirmat, într-o scrisoare deschisa, transmisa ieri mai multor ziaristi, ca nu a vrut sa îsi cumpere linistea unui mandat sigur de patru ani.
Tudor Giurgiu a mai spus ca unii prieteni i-au zis ca, daca va prelua postul de presedinte-director general la SRTv, se va duce într-un „cuib de viespi si de interese“, unde nu va putea face nimic care sa dureze. Totusi, dupa un an si opt luni în functie, Giurgiu este mândru de ce a reusit sa faca si crede ca rezultatele se vad pe post fara alte comentarii.
Presedintele-director general al SRTv a recunoscut în scrisoare ca a vrut sa faca prea multe deodata, neasigurandu-se ca e inconjurat de oameni de-ai sai care sa verifice ce si cat semneaza, cum si cat cheltuie institutia: «Am subestimat forta ascunsa si dorinta de razbunare a celor dati la o parte sau «afara», «deranjati» de faptul ca m-am «prins» cum functioneaza sistemul
. Deranjati ca nu m-am «împrietenit» cu ei, asa cum îsi doreau.“ El nu a precizat în scrisoare cine sunt persoanele la care se refera.
Giurgiu vrea sa faca din TVR o companie stabila
Tudor Giurgiu considera ca nu se doreste ca TVR sa fie o companie de media stabila si puternica si ca se doreste ca lucrurile sa fie lasate asa cum sunt.
Giurgiu mentioneaza în scrisoare un moment din 2004, când a propus TVR-ului un film documentar, dar proiectul nu a fost aprobat dupa ce i s-a cerut spaga 30.000 de euro si a refuzat: «Rad cand imi aduc aminte de momentele cand bateam la poarta TVR-ului prin 2004 sa ma milogesc pentru sprijinirea unei coproductii de film documentar finantata „pe bune“, fara spagi, de catre Arte, BBC si France 2. La TVR, „pretul de intrare“, rostit candid
de o doamna în chip de porte-parole într-o ceainarie de prin Dorobanti, era pe-atunci de 30.000 euro. Nu s-a mai legat... N-am „facut“ afacerea».
Directorul TVR nu vrea sa renunte cu una, cu doua
De asemenea, directorul general al TVR a mai spus ca: „Am fost naiv crezând ca a fi PDG în România nu te obliga neaparat sa pleci din tara în turnee politice cu diverse ministere, sa cauti prietenia sefilor de ziare, sa participi la sindrofii si serate cu oameni de afaceri sau politicieni“.
Presedintele-director general al SRTv a spus, în finalul scrisorii, ca nu va ceda în lupta pe care a pornit-o în TVR. «Vintila Mihailescu îmi scria acum câteva zile: „Îti urez rezistenta multa sau renuntare rapida...» «Merg pe prima varianta», a mai spus Tudor Giurgiu.
Giurgiu e somat in scris sa predea datele cerute
Ieri, i-a expirat lui Tudor Giurgiu termenul care ii fusese fixat saptamana trecuta de comisia de cultura din Senat, pentru a prezenta datele complete privind situatia din TVR. Senatorii nu au fost deloc multumiti de raspunsul pe care l-au primit, ieri, de la Tudor Giurgiu, în care acesta se rezuma la a-i anunta ca le va trimite „materiale“ care vor contine „datele“ cerute de comisie.
Adrian Paunescu, presedintele comisiei, i-a solicitat din nou, in scris, lui Giurgiu: „Va rugam sa ne transmiteti, de urgenta, asa cum s-a stabilit, nu doar date, ci datele referitoare la situatia financiara, organigrama, cheltuielile salariale, achizitiile si lista cu angajatii încadrati prin orice tip de contract“.
Presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu, a anuntat, ieri, ca Parlamentul va înfiinta o comisie de ancheta la SRTv, formata din 15 senatori si deputati, ale carei obiective ar putea fi verificarea activitatii televiziunii publice si analiza programelor televiziunii publice. Vacaroiu a spus ca, pâna luni, se va elabora si un proiect de hotarâre a Parlamentului referitoare la obiectivele controlului initiat de comisie.
Limbi mici, literaturi mari
De cinci ani incoace, scriitori din tari europene a caror limba nu se bucura de o circulatie internationala se intalnesc cu publicul la Targul de Carte de la Leipzig, in cadrul Festivalului "Limbi mici, literaturi mari", program initiat de un grup de Institute culturale si ambasade europene din Berlin, printre care si Institutul Cultural Roman "Titu Maiorescu".
Poeta Adela Greceanu, prozatorul Florin Lazarescu si editorul Dan Lucian Teodorovici vor dialoga cu autori din Estonia, Grecia, Croatia, Letonia, Malta, Polonia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Cehia, Ungaria, Cipru. Multi dintre acesti invitati sunt deja un nume in tara lor de origine, dar raman relativ necunoscuti in Germania, pentru ca scriu intr-o limba de circulatie restransa. Sambata (24 martie), intre orele 11.00-12.00 si 14.45-15.45, Adela Greceanu va citi din versurile ei (traduse de Georg Aescht) si va dialoga cu poeta cipriota Christiana Avraamidou (n. 1978 la Athena, traieste in Cipru, laureata a Premiului cipriot de stat pentru literatura), Florin Lazarescu va citi in tandem cu Krisztian Grécso (prozator si scenarist, Ungaria, n. 1976) si Lucian Dan Teodorovici (Editura Polirom). Lecturile, in general, se vor desfasura in Forumul propriu, special amenajat in Hala IV, standul 401, in proximitatea standurilor nationale ale tarilor europene si ale unor edituri de prestigiu.
ICR "Titu Maiorescu" precieaza ca prin formula acestui tip de dialog "se incearca traversarea barierelor lingvistice si stimularea interesului pentru literatura scrisa in asa-zisele "limbi mici". Majoritatea textelor prezentate sunt traduse in germana special pentru acest festival si sunt citite in premiera la Leipzig". Evenimentele din cadrul programului "Limbi mici, literaturi mari" sunt organizate de ICR Berlin in colaborare cu Asociatia Institutelor Culturale Europene din Berlin si cu Targul de carte de la Leipzig.
Cea mai mare densitate de literatura pe metru patrat
Leipzig: 22-25 martie; 2100 edituri; 30 de tari; tara-invitat de onoare: Slovenia, "tara cu cea mai mare densitate de literatura pe m2".
Organizatorii Targului de la Leipzig spun ca editia din acest an oglindeste dimensiunea culturala a Europei largite, desi prezentarea literaturilor din tarile central si est-europene reprezinta una dintre strategiile curente ale acestui eveniment.
In ziua inaugurala (22 martie, orele 16.00) se va decerna, pentru a treia oara consecutiv, Premiul targului ("Preis der Leipziger Buchmesse"), iar in seara precedenta se anunta premiul pentru "intelegere europeana" (acordat, incepand cu 1964, de Statul liber Saxonia, de orasul Leipzig si de Asociatia germana a comertului cu cartea): istoricului german Gerd Könen pentru lucrarea "Complexul-Rusia" si filozofului rus Michail Ryklin pentru lucrarea "Cu dreptul pumnului. Cultura rusa in timpul
democratiei controlate".
Romania va fi prezenta cu un stand national, organizat de Ministerul Culturii si Cultelor si Editura Polirom.
Poeta Adela Greceanu, prozatorul Florin Lazarescu si editorul Dan Lucian Teodorovici vor dialoga cu autori din Estonia, Grecia, Croatia, Letonia, Malta, Polonia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Cehia, Ungaria, Cipru. Multi dintre acesti invitati sunt deja un nume in tara lor de origine, dar raman relativ necunoscuti in Germania, pentru ca scriu intr-o limba de circulatie restransa. Sambata (24 martie), intre orele 11.00-12.00 si 14.45-15.45, Adela Greceanu va citi din versurile ei (traduse de Georg Aescht) si va dialoga cu poeta cipriota Christiana Avraamidou (n. 1978 la Athena, traieste in Cipru, laureata a Premiului cipriot de stat pentru literatura), Florin Lazarescu va citi in tandem cu Krisztian Grécso (prozator si scenarist, Ungaria, n. 1976) si Lucian Dan Teodorovici (Editura Polirom). Lecturile, in general, se vor desfasura in Forumul propriu, special amenajat in Hala IV, standul 401, in proximitatea standurilor nationale ale tarilor europene si ale unor edituri de prestigiu.
ICR "Titu Maiorescu" precieaza ca prin formula acestui tip de dialog "se incearca traversarea barierelor lingvistice si stimularea interesului pentru literatura scrisa in asa-zisele "limbi mici". Majoritatea textelor prezentate sunt traduse in germana special pentru acest festival si sunt citite in premiera la Leipzig". Evenimentele din cadrul programului "Limbi mici, literaturi mari" sunt organizate de ICR Berlin in colaborare cu Asociatia Institutelor Culturale Europene din Berlin si cu Targul de carte de la Leipzig.
Cea mai mare densitate de literatura pe metru patrat
Leipzig: 22-25 martie; 2100 edituri; 30 de tari; tara-invitat de onoare: Slovenia, "tara cu cea mai mare densitate de literatura pe m2".
Organizatorii Targului de la Leipzig spun ca editia din acest an oglindeste dimensiunea culturala a Europei largite, desi prezentarea literaturilor din tarile central si est-europene reprezinta una dintre strategiile curente ale acestui eveniment.
In ziua inaugurala (22 martie, orele 16.00) se va decerna, pentru a treia oara consecutiv, Premiul targului ("Preis der Leipziger Buchmesse"), iar in seara precedenta se anunta premiul pentru "intelegere europeana" (acordat, incepand cu 1964, de Statul liber Saxonia, de orasul Leipzig si de Asociatia germana a comertului cu cartea): istoricului german Gerd Könen pentru lucrarea "Complexul-Rusia" si filozofului rus Michail Ryklin pentru lucrarea "Cu dreptul pumnului. Cultura rusa in timpul
democratiei controlate".
Romania va fi prezenta cu un stand national, organizat de Ministerul Culturii si Cultelor si Editura Polirom.
"Regina" vine in Romania
Filmul pentru care Helen Mirren a obtinut Oscarul este, de vineri, pe marile ecrane.
Daca pentru Elisabeta I a avut antecedente faimoase, ca Bette Davis si Cate Blanchett, pentru portretizarea Elisabetei a II-a Helen Mirren ramane fara concurenta. Mai ales ca peste 25 de premii, printre care Oscarul, i-au confirmat succesul.
Scenariul lui Peter Morgan, premiat si el in cateva randuri, recreeaza evenimentele din saptamana care a urmat mortii Printesei Diana. Primul-ministru Tony Blair tocmai fusese confirmat, iar familia regala se afla in vacanta in Scotia, la castelul Balmoral.
In fata cu realitatea
Intreaga opinie publica a condamnat atunci, fara mila, temporara lipsa de reactie a reginei la vestea mortii Dianei. Morgan si-a scris povestea folosindu-se de mai multe surse apropiate primului-ministru si familiei regale.
Evident, sursele au fost pastrate secrete, dar scenaristul a putut corobora informatiile primite de la ele, obtinand astfel suficienta informatie pentru a-si imagina lucrurile nespuse. Ziarele britanice, mai ales cele de scandal, au fost permanent cu ochii pe film si pe povestea lui, pandind si speculand cel mai mic amanunt picant.
Pe de alta parte, realizatorii filmului si, mai ales, protagonista au aparat pelicula, explicand ca nu e deloc ofensiva la adresa reginei si a regalitatii, ba, dimpotriva, ii face pe Windsori umani, in timp
ce scenariul in sine nu e lipsit de oarecare umor nevinovat si de poezie intentionata.
"Vocea a fost importanta”
Nicio clipa Helen Mirren nu a declarat ca i-ar fi fost dificil sa intre in pielea reginei sau ca a facut, pentru rol, eforturi supraumane. Dimpotriva, a explicat ca, dupa ce si-a pus peruca si ochelarii, transformarea s-a petrecut aproape ca de la sine. Mai ales ca, asa cum spune ea, impartaseste cu regina un mic defect facial - gura usor lasata in jos, "semn al gravitatii si seriozitatii”.
Alte secrete ale performantei care i-a facut pana si pe colegii de platou sa i se adreseze numai din picioare si cu mainile respectuos impreunate la spate? "Vocea a fost extraordinar de importanta.
” Ca atare, s-a antrenat cu Penny Dyer, cea care a ajutat-o si pe Cate Blanchett sa-si pregateasca rolul Elisabeta I ("Elizabeth”, 1988), pentru care a fost nominalizata la Oscar.
In plus
, a citit toate biografiile reginei, a studiat fotografii si filme, inclusiv din perioada copilariei Elisabetei. "Am studiat multe filmari cu ea doar pentru a o privi: felul in care merge, in care isi tine capul, ce face cu mainile, unde isi tine poseta exact”.
Cat despre faptul ca a fost invitata la Palat sa ia ceaiul cu regina, Mirren a negat zvonul aproape instantaneu. Si nici nu spera ca membrii familiei regale isi vor exprima vreo opinie fata de film. "Nu sunt critici de film. De ce ar face-o? Dar sunt sigura ca se simt usurati ca filmul are o abordare umana”.
Mirren, Drumul
spre scar
Cumva in logica lucrurilor, numai Helen Mirren in rolul Elisabetei a II-a a putut sa o detroneze pe Helen Mirren in rolul Elisabetei I. Actrita de 61 de ani e singura care le-a portretizat pe amandoua reginele. Dupa 40 de ani de cariera, a aparut, in sfarsit, rolul si filmul care i-a adus pretioasa statueta de aur. In discursul ei de acceptare a Oscarului, Mirren ii multumea reginei, "fara de care, cu siguranta, nu m-as fi aflat aici”.
De-acum inainte, numele lui Mirren va fi necesar legat de cel al Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Oare sa ne asteptam ca si viceversa sa fie valabila?
Incercarile de a castiga Oscarul pentru interpretare dateaza de prin anii ‘80. In Marea Britanie, filmul a fost lansat pe 17 septembrie. Din 30 septembrie, cand a avut premiera si in Statele Unite, pelicula a incasat circa 55 de milioane de dolari. Total incasari in lumea intreaga: 109,9 milioane de dolari.
2007 - "Regina”, premiul Oscar
2006 - "Elizabeth I”, premiul Emmy
2003 - "Fetele din calendar”, nominalizare la Globul de Aur
2003 - "Viata
unui comis-voiajor”, nominalizare la Globul de Aur
2001 - "Gosford Park”, nominalizare la Oscar, Screen Guild Award
1999 - "Pasiunea lui Ayn Rand”, Premiul Emmy, nominalizare la Globul de Aur
1997 - "Losing Chase”, Globul de Aur
1996 - "Ultimul martor”, serial TV, Premiul Emmy
1995 - "Nebunia Regelui George”, nominalizare la Oscar
1984 - "Cal”, cea mai buna actrita, Cannes Filmul "Regina” (in imagine, Helen Mirren) va avea premiera in Romania, vineri, la Hollywood Multiplex, Movieplex Cinema, City Cinema din Capitala, iar in tara, la Studio din Constanta, peste trei saptamani.
Daca pentru Elisabeta I a avut antecedente faimoase, ca Bette Davis si Cate Blanchett, pentru portretizarea Elisabetei a II-a Helen Mirren ramane fara concurenta. Mai ales ca peste 25 de premii, printre care Oscarul, i-au confirmat succesul.
Scenariul lui Peter Morgan, premiat si el in cateva randuri, recreeaza evenimentele din saptamana care a urmat mortii Printesei Diana. Primul-ministru Tony Blair tocmai fusese confirmat, iar familia regala se afla in vacanta in Scotia, la castelul Balmoral.
In fata cu realitatea
Intreaga opinie publica a condamnat atunci, fara mila, temporara lipsa de reactie a reginei la vestea mortii Dianei. Morgan si-a scris povestea folosindu-se de mai multe surse apropiate primului-ministru si familiei regale.
Evident, sursele au fost pastrate secrete, dar scenaristul a putut corobora informatiile primite de la ele, obtinand astfel suficienta informatie pentru a-si imagina lucrurile nespuse. Ziarele britanice, mai ales cele de scandal, au fost permanent cu ochii pe film si pe povestea lui, pandind si speculand cel mai mic amanunt picant.
Pe de alta parte, realizatorii filmului si, mai ales, protagonista au aparat pelicula, explicand ca nu e deloc ofensiva la adresa reginei si a regalitatii, ba, dimpotriva, ii face pe Windsori umani, in timp
ce scenariul in sine nu e lipsit de oarecare umor nevinovat si de poezie intentionata.
"Vocea a fost importanta”
Nicio clipa Helen Mirren nu a declarat ca i-ar fi fost dificil sa intre in pielea reginei sau ca a facut, pentru rol, eforturi supraumane. Dimpotriva, a explicat ca, dupa ce si-a pus peruca si ochelarii, transformarea s-a petrecut aproape ca de la sine. Mai ales ca, asa cum spune ea, impartaseste cu regina un mic defect facial - gura usor lasata in jos, "semn al gravitatii si seriozitatii”.
Alte secrete ale performantei care i-a facut pana si pe colegii de platou sa i se adreseze numai din picioare si cu mainile respectuos impreunate la spate? "Vocea a fost extraordinar de importanta.
” Ca atare, s-a antrenat cu Penny Dyer, cea care a ajutat-o si pe Cate Blanchett sa-si pregateasca rolul Elisabeta I ("Elizabeth”, 1988), pentru care a fost nominalizata la Oscar.
In plus
, a citit toate biografiile reginei, a studiat fotografii si filme, inclusiv din perioada copilariei Elisabetei. "Am studiat multe filmari cu ea doar pentru a o privi: felul in care merge, in care isi tine capul, ce face cu mainile, unde isi tine poseta exact”.
Cat despre faptul ca a fost invitata la Palat sa ia ceaiul cu regina, Mirren a negat zvonul aproape instantaneu. Si nici nu spera ca membrii familiei regale isi vor exprima vreo opinie fata de film. "Nu sunt critici de film. De ce ar face-o? Dar sunt sigura ca se simt usurati ca filmul are o abordare umana”.
Mirren, Drumul
spre scar
Cumva in logica lucrurilor, numai Helen Mirren in rolul Elisabetei a II-a a putut sa o detroneze pe Helen Mirren in rolul Elisabetei I. Actrita de 61 de ani e singura care le-a portretizat pe amandoua reginele. Dupa 40 de ani de cariera, a aparut, in sfarsit, rolul si filmul care i-a adus pretioasa statueta de aur. In discursul ei de acceptare a Oscarului, Mirren ii multumea reginei, "fara de care, cu siguranta, nu m-as fi aflat aici”.
De-acum inainte, numele lui Mirren va fi necesar legat de cel al Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Oare sa ne asteptam ca si viceversa sa fie valabila?
Incercarile de a castiga Oscarul pentru interpretare dateaza de prin anii ‘80. In Marea Britanie, filmul a fost lansat pe 17 septembrie. Din 30 septembrie, cand a avut premiera si in Statele Unite, pelicula a incasat circa 55 de milioane de dolari. Total incasari in lumea intreaga: 109,9 milioane de dolari.
2007 - "Regina”, premiul Oscar
2006 - "Elizabeth I”, premiul Emmy
2003 - "Fetele din calendar”, nominalizare la Globul de Aur
2003 - "Viata
unui comis-voiajor”, nominalizare la Globul de Aur
2001 - "Gosford Park”, nominalizare la Oscar, Screen Guild Award
1999 - "Pasiunea lui Ayn Rand”, Premiul Emmy, nominalizare la Globul de Aur
1997 - "Losing Chase”, Globul de Aur
1996 - "Ultimul martor”, serial TV, Premiul Emmy
1995 - "Nebunia Regelui George”, nominalizare la Oscar
1984 - "Cal”, cea mai buna actrita, Cannes Filmul "Regina” (in imagine, Helen Mirren) va avea premiera in Romania, vineri, la Hollywood Multiplex, Movieplex Cinema, City Cinema din Capitala, iar in tara, la Studio din Constanta, peste trei saptamani.
Doctorate romanesti pe banii europenilor
Lansat ieri, de catre ministrul muncii, Gheorghe Barbu, si in prezenta sefului reprezentantei Comisiei europene in Romania, Donato Chiarini, Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane stipuleaza, printre prioritati, inclusiv finantarea din fonduri europene a programelor doctorale si post-doctorale in sprijinul cercetarii. Mai concret, dupa devenirea operationala a respectivului program, estimata de catre ministrul Barbu in cel mult trei luni, oricarui specialist autohton care intocmeste un proiect viabil ii poate fi finantata sustinerea doctoratului intr-unul dintre statele europene. De altfel, programul operational este structurat e sapte axe prioritate care vizeaza finantarea unui set complex de domenii, de la educatia si formarea profesionala, cresterea adaptabilitatii lucratorilor si pana la promovarea masurilor active de ocupare sau a incluziunii sociale, finantarea totala, pentru perioada 2007-2013, fiind de 4.144,2 milioane euro, din care 668 milioane euro reprezinta contributie romaneasca.
La Teatrul National nu se pot rezerva bilete prin telefon
Rezervarile online nu functioneaza inca la toate institutiile de spectacol
La Teatrul National si la Ateneul Roman nu se pot face rezervari individuale prin telefon. Consumatorul cultural trebuie sa faca doua drumuri
pentru a vedea un singur spectacol. Regula spune ca, pentru a-ti rezerva bilet, trebuie sa te prezinti la fata locului, respectiv la casa de bilete. Astfel, iti alegi spectacolul si apoi mergi sa iti cumperi biletul de la ghiseul din incinta Nationalului sau a Ateneului, cu doua saptamani in avans. Biletele nu se pot ridica in seara spectacolului. La Teatrul National biletul rezervat isi pastreaza valabilitatea daca se ridica cu trei zile mai devreme, iar la Ateneu, cu o zi mai devreme, pana la ora 18, altfel calculatorul anuleaza locul rezervat.
O mare problema este aceea ca fiecare dintre institutii are cate o singura casa de bilete. Poti cumpara bilete pentru spectacolele din cele 3 sali ale Nationalului de la un singur ghiseu din incinta. Aceeasi situatie se intalneste si la Ateneu, care are doua sali de spectacol si o singura reprezentanta pentru bilete. Asa ca telefonul si, eventual, laptopul le poti lasa deoparte, iti cauti cateva zeci de minute loc pentru parcare (in cazul in care ai masina) si te pregatesti sa stai la rand, asteptand daca ai ghinion, alte zeci de minute pentru procurarea biletului. Si asa apare intrebarea: de ce nu poti rezerva locuri individuale prin telefon la aceste doua binecunoscute institutii culturale, in timp
ce la altele poti? Un reprezentant din cadrul sistemului de marketing
al Nationalului, Paul Preda, ne-a spus ca deocamdata numarul mare de locuri cumulate de la cele trei sali de spectacol ar presupune existenta a prea multe rafturi si bilete care s-ar putea pierde, ceea ce ar ingreuna munca functionarilor. El a mai declarat ca rezervari telefonice se fac doar pentru grupuri mai mari de 15 persoane, iar dotarea tehnica urmeaza sa se imbunatateasca cu mai multe calculatoare noi si cateva ghisee, dar nu se stie o data precisa.
O sursa din cadrul Ateneului a justificat nefunctionarea sistemului de rezervare online prin neseriozitatea clientilor, care isi rezerva bilete, dar nu se mai prezinta sa le ridice.
Cum ramane, totusi, cu dreptul clientului, care ar trebui sa beneficieze de servicii
ireprosabile si facilitati si care nu ar trebui sa-si intrerupa programul de lucru pentru a se bucura de ofertele unei institutii? Este o problema pe care majoritatea teatrelor s-au grabit sa o rezolve prin introducerea sistemului online de rezervare a biletelor. Sistemul online, adoptat deja de teatrele Odeon, Tanase, Nottara, Mic, Foarte Mic, Masca si de Teatrul National de Opereta "Ion Dacian", include primirea biletului acasa, la acelasi pret ca la casa de bilete a teatrului, plus
un comision cuprins intre 4 si 6 lei noi. Suma o achiti la primirea plicului, care contine chitanta teatrului si bonul de casa pentru transport emis de site-ul de pe care ai facut rezervarea. Biletul se primeste in cel mult 48 de ore din momentul confirmarii comenzii. Conform informatiilor postate pe site, biletul comandat online se poate ridica si de la casa de bilete a teatrului cu cel tarziu 15 minute inainte de spectacol, contra sumei de 1 leu. Varianta online de rezervare a biletelor este posibila pe site-urile www.onlinedistribution.ro si www.7arte.ro. De pe prima pagina sau meniu iti poti alege spectacolul dorit, locurile (pe site-ul OnlineDistribution poti viziona o harta a salii accesand link-ul "Vedere sala"), iti creezi un cont cu date personale, iar dupa efectuarea ultimului pas primesti un e-mail de confirmare. Pentru validarea comenzii, acest e-mail de confirmare trebuie trimis. Teatrul National, Ateneul Roman precum si Opera Romana, care permit doar rezervari telefonice, au aflat si ele de existenta variantei online, dar adoptarea acestei metode se afla in "curs de lucru" pana la o data necunoscuta.
La Teatrul National si la Ateneul Roman nu se pot face rezervari individuale prin telefon. Consumatorul cultural trebuie sa faca doua drumuri
pentru a vedea un singur spectacol. Regula spune ca, pentru a-ti rezerva bilet, trebuie sa te prezinti la fata locului, respectiv la casa de bilete. Astfel, iti alegi spectacolul si apoi mergi sa iti cumperi biletul de la ghiseul din incinta Nationalului sau a Ateneului, cu doua saptamani in avans. Biletele nu se pot ridica in seara spectacolului. La Teatrul National biletul rezervat isi pastreaza valabilitatea daca se ridica cu trei zile mai devreme, iar la Ateneu, cu o zi mai devreme, pana la ora 18, altfel calculatorul anuleaza locul rezervat.
O mare problema este aceea ca fiecare dintre institutii are cate o singura casa de bilete. Poti cumpara bilete pentru spectacolele din cele 3 sali ale Nationalului de la un singur ghiseu din incinta. Aceeasi situatie se intalneste si la Ateneu, care are doua sali de spectacol si o singura reprezentanta pentru bilete. Asa ca telefonul si, eventual, laptopul le poti lasa deoparte, iti cauti cateva zeci de minute loc pentru parcare (in cazul in care ai masina) si te pregatesti sa stai la rand, asteptand daca ai ghinion, alte zeci de minute pentru procurarea biletului. Si asa apare intrebarea: de ce nu poti rezerva locuri individuale prin telefon la aceste doua binecunoscute institutii culturale, in timp
ce la altele poti? Un reprezentant din cadrul sistemului de marketing
al Nationalului, Paul Preda, ne-a spus ca deocamdata numarul mare de locuri cumulate de la cele trei sali de spectacol ar presupune existenta a prea multe rafturi si bilete care s-ar putea pierde, ceea ce ar ingreuna munca functionarilor. El a mai declarat ca rezervari telefonice se fac doar pentru grupuri mai mari de 15 persoane, iar dotarea tehnica urmeaza sa se imbunatateasca cu mai multe calculatoare noi si cateva ghisee, dar nu se stie o data precisa.
O sursa din cadrul Ateneului a justificat nefunctionarea sistemului de rezervare online prin neseriozitatea clientilor, care isi rezerva bilete, dar nu se mai prezinta sa le ridice.
Cum ramane, totusi, cu dreptul clientului, care ar trebui sa beneficieze de servicii
ireprosabile si facilitati si care nu ar trebui sa-si intrerupa programul de lucru pentru a se bucura de ofertele unei institutii? Este o problema pe care majoritatea teatrelor s-au grabit sa o rezolve prin introducerea sistemului online de rezervare a biletelor. Sistemul online, adoptat deja de teatrele Odeon, Tanase, Nottara, Mic, Foarte Mic, Masca si de Teatrul National de Opereta "Ion Dacian", include primirea biletului acasa, la acelasi pret ca la casa de bilete a teatrului, plus
un comision cuprins intre 4 si 6 lei noi. Suma o achiti la primirea plicului, care contine chitanta teatrului si bonul de casa pentru transport emis de site-ul de pe care ai facut rezervarea. Biletul se primeste in cel mult 48 de ore din momentul confirmarii comenzii. Conform informatiilor postate pe site, biletul comandat online se poate ridica si de la casa de bilete a teatrului cu cel tarziu 15 minute inainte de spectacol, contra sumei de 1 leu. Varianta online de rezervare a biletelor este posibila pe site-urile www.onlinedistribution.ro si www.7arte.ro. De pe prima pagina sau meniu iti poti alege spectacolul dorit, locurile (pe site-ul OnlineDistribution poti viziona o harta a salii accesand link-ul "Vedere sala"), iti creezi un cont cu date personale, iar dupa efectuarea ultimului pas primesti un e-mail de confirmare. Pentru validarea comenzii, acest e-mail de confirmare trebuie trimis. Teatrul National, Ateneul Roman precum si Opera Romana, care permit doar rezervari telefonice, au aflat si ele de existenta variantei online, dar adoptarea acestei metode se afla in "curs de lucru" pana la o data necunoscuta.
Banu' te face om
Europa ne vrea mai calificati si mai invatati * Peste patru miliarde de euro vor fi investiti, in urmatorii sapte ani, in Romania pentru dezvoltarea resurselor umane
Pana in 2015, 260.000 de romani vor fi instruiti in cadrul formarii profesionale continue, prin Fondul Social European, a anuntat, ieri, la lansarea oficiala a Programului Operational Sectorial (POS), ministrul Muncii, Gheorghe Barbu.
Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane urmareste promovarea investitiilor in capitalul uman si va fi realizat cu sprijinul Fondului Social European (FSE) si cu o importanta contributie de la bugetul de stat. Pana in 2015, aproximativ 260.000 de persoane ar urma sa fie instruite in cadrul formarii profesionale continue, alte 38.000 de persoane ar trebui sa participe la programe de instruire pentru grupurile vulnerabile, iar 160.000 persoane din zone rurale trebuie sa fie atrase in programe integrate pentru formare si ocupare. "As vrea sa remarcati ca e primul Program Operational Sectorial care se lanseaza in Romania. Tot cu sprijinul UE, prin programe Phare, avem deja in derulare un program de instruire a peste 3000 de aplicanti de proiecte tocmai pentru a invata sa faca astfel de proiecte", a subliniat
ministrul Barbu. POS a fost depus, oficial, la Comisia Europeana la 1 februarie, urmand ca negocierile sa dureze aproximativ patru luni.
Investitii in pregatire profesionala
POS are ca prioritate promovarea invatarii pe parcursul intregii vieti, precum si adaptabilitatea fortei de munca si a intreprinderilor. Astfel, 1500 milioane euro, din care 1361 milioane de euro provin de la FSE, sunt alocati pentru proiecte destinate promovarii culturii antreprenoriale, pentru asigurarea flexibilitatii si securitatii la locul de munca, adaptabilitatii fortei de munca si a intreprinderilor, precum si facilitarea accesului la educatie de calitate, avand ca obiectiv final cresterea ocupabilitatii. "Persistenta somajului pe termen lung si in randul tinerilor, inregistrand valori mai mari decat alte categorii de someri, reprezinta o provocare majora pentru tara noastra. In plus
, personalul fara loc de munca, care traieste in agricultura de subzistenta, si grupurile marginalizate excluse de pe piata muncii reprezinta o resursa insuficient exploatata si care trebuie valorificata. 1400 de milioane de euro total finantare - din care contributia FSE este de 1176 vor fi investite in proiecte de atragere si mentinere a oamenilor pe piata muncii, precum si pentru promovarea incluziunii sociale", a mai aratat Barbu. Modernizarea sistemelor de educatie si formare profesionala, la toate nivelele, precum si sprijinul pentru studii doctorale si post doctorale in domenii de cercetare
prioritare, constituie o alta prioritate a POS.
Pana in 2015, 260.000 de romani vor fi instruiti in cadrul formarii profesionale continue, prin Fondul Social European, a anuntat, ieri, la lansarea oficiala a Programului Operational Sectorial (POS), ministrul Muncii, Gheorghe Barbu.
Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane urmareste promovarea investitiilor in capitalul uman si va fi realizat cu sprijinul Fondului Social European (FSE) si cu o importanta contributie de la bugetul de stat. Pana in 2015, aproximativ 260.000 de persoane ar urma sa fie instruite in cadrul formarii profesionale continue, alte 38.000 de persoane ar trebui sa participe la programe de instruire pentru grupurile vulnerabile, iar 160.000 persoane din zone rurale trebuie sa fie atrase in programe integrate pentru formare si ocupare. "As vrea sa remarcati ca e primul Program Operational Sectorial care se lanseaza in Romania. Tot cu sprijinul UE, prin programe Phare, avem deja in derulare un program de instruire a peste 3000 de aplicanti de proiecte tocmai pentru a invata sa faca astfel de proiecte", a subliniat
ministrul Barbu. POS a fost depus, oficial, la Comisia Europeana la 1 februarie, urmand ca negocierile sa dureze aproximativ patru luni.
Investitii in pregatire profesionala
POS are ca prioritate promovarea invatarii pe parcursul intregii vieti, precum si adaptabilitatea fortei de munca si a intreprinderilor. Astfel, 1500 milioane euro, din care 1361 milioane de euro provin de la FSE, sunt alocati pentru proiecte destinate promovarii culturii antreprenoriale, pentru asigurarea flexibilitatii si securitatii la locul de munca, adaptabilitatii fortei de munca si a intreprinderilor, precum si facilitarea accesului la educatie de calitate, avand ca obiectiv final cresterea ocupabilitatii. "Persistenta somajului pe termen lung si in randul tinerilor, inregistrand valori mai mari decat alte categorii de someri, reprezinta o provocare majora pentru tara noastra. In plus
, personalul fara loc de munca, care traieste in agricultura de subzistenta, si grupurile marginalizate excluse de pe piata muncii reprezinta o resursa insuficient exploatata si care trebuie valorificata. 1400 de milioane de euro total finantare - din care contributia FSE este de 1176 vor fi investite in proiecte de atragere si mentinere a oamenilor pe piata muncii, precum si pentru promovarea incluziunii sociale", a mai aratat Barbu. Modernizarea sistemelor de educatie si formare profesionala, la toate nivelele, precum si sprijinul pentru studii doctorale si post doctorale in domenii de cercetare
prioritare, constituie o alta prioritate a POS.
Sinistraţi fără apă şi curent electric
Primarul localităţii Târgu Cărbuneşti, acolo unde Guvernul a ridicat 58 de case pentru sinistraţii din Roşia de Amaradia, acuză miniştrii şi secretarii de stat care s-au perindat prin Gorj că nu s-au implicat deloc în susţinerea sinistraţilor, fiind interesaţi doar de a-şi face campanie
electorală.
Cristian Toader Pasti, cel care a pus la dispoziţia sinistraţilor din Roşia de Amaradia 40 de hectare de teren pentru construirea noilor locuinţe, a precizat că lucrările de realizare a drumurilor în interiorul locaţiei Cojani, ca şi cele de alimentare
cu apă au fost sistate din decembrie 2006, pentru că firmele care au câştigat licitaţiile au refuzat să continue lucrările fără bani. Pasti spune că, la reţeaua de alimentare cu apă, lucrările sunt realizate în proporţie de 80%, iar starea drumurilor este critică.
Pasti face apel către toţi parlamentarii de Gorj să iniţieze numeroase interpelări pe la ministere, pentru alocarea banilor necesari pentru sinistraţi.
Alunecările de teren din vara anului trecut au afectat sute de familii din satul Seciuri, comuna Roşia de Amaradia, o parte dintre sinistraţi fiind strămutaţi în locaţiile de la Cojani şi Albeni, acolo unde Guvernul a construit peste 280 de case.
electorală.
Cristian Toader Pasti, cel care a pus la dispoziţia sinistraţilor din Roşia de Amaradia 40 de hectare de teren pentru construirea noilor locuinţe, a precizat că lucrările de realizare a drumurilor în interiorul locaţiei Cojani, ca şi cele de alimentare
cu apă au fost sistate din decembrie 2006, pentru că firmele care au câştigat licitaţiile au refuzat să continue lucrările fără bani. Pasti spune că, la reţeaua de alimentare cu apă, lucrările sunt realizate în proporţie de 80%, iar starea drumurilor este critică.
Pasti face apel către toţi parlamentarii de Gorj să iniţieze numeroase interpelări pe la ministere, pentru alocarea banilor necesari pentru sinistraţi.
Alunecările de teren din vara anului trecut au afectat sute de familii din satul Seciuri, comuna Roşia de Amaradia, o parte dintre sinistraţi fiind strămutaţi în locaţiile de la Cojani şi Albeni, acolo unde Guvernul a construit peste 280 de case.
Universitarii, angajaţi în continuare pe viaţă
Noul proiect de lege al statutului cadrelor didactice scoate funcţia de lector şi introduce profesorul asociat, care e angajat tot pe perioadă nedeterminată
Tinerii români vor putea ajunge mai repede profesori universitari, conform noului proiect al statutului cadrelor didactice, aflat în dezbatere publică. Oficialii din minister spun că, printre alte schimbări, noul statut aduce desfiinţarea funcţiei de lector, ceea ce va permite tinerilor cu potenţial ştiinţific să acceadă mai uşor la funcţia de profesor universitar.
"Noi am urmărit să scurtăm traseul unui tânăr spre cariera de profesor. În noul proiect există asistent, conferenţiar şi profesor", spune Dumitru Miron, secretar de stat pentru învăţământul preuniversitar. Acesta adaugă că statutul profesorului e îngrădit de prevederile Codului Muncii. De aceea, profesorii nu pot fi angajaţi pe perioade determinate.
Fostul ministru al educaţiei, Mircea Miclea, este de părere că decizia angajării universitarilor ar trebui lăsată în grija instituţiilor de învăţământ superior. "Faptul că trebuie să ai două tipuri de contracte cu profesorul trebuie hotărât de conducerea universităţilor", a explicat Miclea.
Sistemul
românesc rămâne la fel
Experţii români în educaţie spun că în Europa nu există o lege organică a profesorului, aşa cum e la noi. Fiecare sistem european de învăţământ e reglementat de reguli proprii. "Ideea legată de alegerea rectorilor de către o parte cât mai mare a profesorilor universitari nu va schimba cu nimic sistemul actual", spune Mircea Miclea, preşedinte al Comisiei de învăţământ de la preşedinţie. În opinia lui Miclea, sistemul românesc e invers faţă de cel european. "Spre deosebire de cel american, de exemplu, unde rectorul e ales pe bază de concurs, sistemul universitar românesc va fi şi mai colegial decât acum", mai spune Mircea Miclea.
Tinerii români vor putea ajunge mai repede profesori universitari, conform noului proiect al statutului cadrelor didactice, aflat în dezbatere publică. Oficialii din minister spun că, printre alte schimbări, noul statut aduce desfiinţarea funcţiei de lector, ceea ce va permite tinerilor cu potenţial ştiinţific să acceadă mai uşor la funcţia de profesor universitar.
"Noi am urmărit să scurtăm traseul unui tânăr spre cariera de profesor. În noul proiect există asistent, conferenţiar şi profesor", spune Dumitru Miron, secretar de stat pentru învăţământul preuniversitar. Acesta adaugă că statutul profesorului e îngrădit de prevederile Codului Muncii. De aceea, profesorii nu pot fi angajaţi pe perioade determinate.
Fostul ministru al educaţiei, Mircea Miclea, este de părere că decizia angajării universitarilor ar trebui lăsată în grija instituţiilor de învăţământ superior. "Faptul că trebuie să ai două tipuri de contracte cu profesorul trebuie hotărât de conducerea universităţilor", a explicat Miclea.
Sistemul
românesc rămâne la fel
Experţii români în educaţie spun că în Europa nu există o lege organică a profesorului, aşa cum e la noi. Fiecare sistem european de învăţământ e reglementat de reguli proprii. "Ideea legată de alegerea rectorilor de către o parte cât mai mare a profesorilor universitari nu va schimba cu nimic sistemul actual", spune Mircea Miclea, preşedinte al Comisiei de învăţământ de la preşedinţie. În opinia lui Miclea, sistemul românesc e invers faţă de cel european. "Spre deosebire de cel american, de exemplu, unde rectorul e ales pe bază de concurs, sistemul universitar românesc va fi şi mai colegial decât acum", mai spune Mircea Miclea.
Chirurgie estetica gratis
Urechi clapauge, despicatura de buza, reconstructie a nasului sunt operatii care se fac gratuit copiilor si care ii pot salva de complexe pe viata.
Malformatiile sau traumatismele de la nivelul gurii, urechilor sau nasului pot fi corectate gratuit prin chirurgie plastica pana la varsta de 18 ani. Sute de astfel de operatii se fac anual in spitale din tara, cele mai multe la Clinica de Chirurgie Plastica de la "Grigore Alexandrescu" din Bucuresti.
Multe astfel de interventii chirurgicale trebuie incepute din primele luni de viata, deoarece tratamentele se fac pe termen lung, in etape, pana la majorat. Unele afectiuni necesita refacerea in totalitate a nasului sau urechii. De exemplu, celor carora le lipseste pavilionul auricular, specialistii romani in chirurgie plastica le pot reconstrui urechea din cartilaje costale.
Despicatura de buza se trateaza de la 3 luni
Una dintre cele mai grave malformatii ale gurii este despicatura de buza si palat. Tratamentul
trebuie inceput de la varsta de trei luni, daca greutatea copilului permite acest lucru. Operatia se poate face si dupa majorat, dar refacerea este mult mai greoaie, din cauza ca oasele sunt mai calcificate.
"La varsta de noua luni se reface palatul moale, iar la 2 ani, palatul dur. Cand copilul implineste 5 ani, putem incepe aranjarea cavitatii bucale. Intre 7 si 12 ani se refac fisurile alveolare, adica despicaturile de gingie", explica Dan Enescu, seful Clinicii de Chirurgie Plastica din Spitalul "Grigore Alexandrescu", Bucuresti.
In tot acest timp
, micutul trebuie sa faca exercitii de vorbire cu un specialist in logopedie. Intre 12 si 18 ani, medicii fac corecturile, pentru ca forma buzei sa fie cat mai aproape de normal. Numai in clinica din Capitala sunt operati anual 60 de copii
cu despicatura de buza si palat, alti 20 necesita reconstructii de nas, iar 15-20 de ureche.
Urechile clapauge se opereaza la 6 ani, in 30 de minute
Si malformatiile urechii au nevoie de reconstructie chirurgicala. "La cei carora le lipseste pavilionul auricular se face reconstructia urechii cu ajutorul cartilajelor costale. Acestea se modeleaza dupa forma celeilalte urechi. Daca ambele urechi sunt afectate, acestea se vor reface dupa forma urechilor altui copil cu trasaturi asemanatoare", adauga Dan Enescu.
Interventiile chirurgicale se fac intre 6 si 12 ani, dar cel mai bine este ca acestea sa aiba loc la varsta de 6 ani, deoarece atunci urechile sunt dezvoltate in proportie de 95a, iar cartilajele costale au duritatea necesara pentru a fi scurtate.
Si urechile clapauge pot fi corectate prin reconstruirea cartilajului. Operatia dureaza in jur de o jumatate de ora, iar daca interventia se face la ambele urechi, o ora si jumatate, pentru ca acestea sa fie identice.
Nas din cartilaje "donate"
Traumatismele de la nivelul nasului pot necesita reconstructia in totalitate a nasului. In faza acuta, se stabilizeaza leziunea, iar dupa aceea, medicii incep reconstructia aripii nazale, a pragului nazal si a varfului nasului, interventii ce pot dura pana la varsta de 18 ani.
"Pentru reconstructia nasului, se folosesc tegumente locale din zone donatoare.
Se pot folosi cartilaje din pavilionul auricular, din spatele urechii. Orice intarziere poate compromite rezultatele", mai spune Dan Enescu.
Interventii chirurgicale necesita si tumorile la nas. Unele dintre ele se pot dezvolta pana la varsta de un an. Reconstructia nasului se face prin punerea unei pungi de silicon in apropierea tumorii ce favorizeaza dezvoltarea tesutului elastic de sub ea.
LOCATII
Unde se fac operatiile in tara
"Costul oricarei corectii estetice pentru copiii pana la 18 ani este decontat de casele de asigurari de sanatate
, cu o conditie: respectivele spitale sau clinici trebuie sa aiba contract cu casele de asigurari. Se deconteaza inclusiv reconstructia urechilor clapauge, orice problema medicala care nu este un moft", explica purtatorul de cuvant
al Casei de Asigurari de Sanatate a Municipiului Bucuresti, Cristina Calinoiu.
Operatii de reconstructie se fac la spitalele judetene din Timisoara, Iasi, Cluj, Targu-Mures, Brasov. In Capitala, au sectii specializate Spitalul "Marie Curie", Spitalul de Arsi, Spitalul Clinic de Stomatologie. Cea mai mare clinica specializata in astfel de operatii este cea de Chirurgie Plastica din cadrul Spitalului "Grigore Alexandrescu".
Malformatiile sau traumatismele de la nivelul gurii, urechilor sau nasului pot fi corectate gratuit prin chirurgie plastica pana la varsta de 18 ani. Sute de astfel de operatii se fac anual in spitale din tara, cele mai multe la Clinica de Chirurgie Plastica de la "Grigore Alexandrescu" din Bucuresti.
Multe astfel de interventii chirurgicale trebuie incepute din primele luni de viata, deoarece tratamentele se fac pe termen lung, in etape, pana la majorat. Unele afectiuni necesita refacerea in totalitate a nasului sau urechii. De exemplu, celor carora le lipseste pavilionul auricular, specialistii romani in chirurgie plastica le pot reconstrui urechea din cartilaje costale.
Despicatura de buza se trateaza de la 3 luni
Una dintre cele mai grave malformatii ale gurii este despicatura de buza si palat. Tratamentul
trebuie inceput de la varsta de trei luni, daca greutatea copilului permite acest lucru. Operatia se poate face si dupa majorat, dar refacerea este mult mai greoaie, din cauza ca oasele sunt mai calcificate.
"La varsta de noua luni se reface palatul moale, iar la 2 ani, palatul dur. Cand copilul implineste 5 ani, putem incepe aranjarea cavitatii bucale. Intre 7 si 12 ani se refac fisurile alveolare, adica despicaturile de gingie", explica Dan Enescu, seful Clinicii de Chirurgie Plastica din Spitalul "Grigore Alexandrescu", Bucuresti.
In tot acest timp
, micutul trebuie sa faca exercitii de vorbire cu un specialist in logopedie. Intre 12 si 18 ani, medicii fac corecturile, pentru ca forma buzei sa fie cat mai aproape de normal. Numai in clinica din Capitala sunt operati anual 60 de copii
cu despicatura de buza si palat, alti 20 necesita reconstructii de nas, iar 15-20 de ureche.
Urechile clapauge se opereaza la 6 ani, in 30 de minute
Si malformatiile urechii au nevoie de reconstructie chirurgicala. "La cei carora le lipseste pavilionul auricular se face reconstructia urechii cu ajutorul cartilajelor costale. Acestea se modeleaza dupa forma celeilalte urechi. Daca ambele urechi sunt afectate, acestea se vor reface dupa forma urechilor altui copil cu trasaturi asemanatoare", adauga Dan Enescu.
Interventiile chirurgicale se fac intre 6 si 12 ani, dar cel mai bine este ca acestea sa aiba loc la varsta de 6 ani, deoarece atunci urechile sunt dezvoltate in proportie de 95a, iar cartilajele costale au duritatea necesara pentru a fi scurtate.
Si urechile clapauge pot fi corectate prin reconstruirea cartilajului. Operatia dureaza in jur de o jumatate de ora, iar daca interventia se face la ambele urechi, o ora si jumatate, pentru ca acestea sa fie identice.
Nas din cartilaje "donate"
Traumatismele de la nivelul nasului pot necesita reconstructia in totalitate a nasului. In faza acuta, se stabilizeaza leziunea, iar dupa aceea, medicii incep reconstructia aripii nazale, a pragului nazal si a varfului nasului, interventii ce pot dura pana la varsta de 18 ani.
"Pentru reconstructia nasului, se folosesc tegumente locale din zone donatoare.
Se pot folosi cartilaje din pavilionul auricular, din spatele urechii. Orice intarziere poate compromite rezultatele", mai spune Dan Enescu.
Interventii chirurgicale necesita si tumorile la nas. Unele dintre ele se pot dezvolta pana la varsta de un an. Reconstructia nasului se face prin punerea unei pungi de silicon in apropierea tumorii ce favorizeaza dezvoltarea tesutului elastic de sub ea.
LOCATII
Unde se fac operatiile in tara
"Costul oricarei corectii estetice pentru copiii pana la 18 ani este decontat de casele de asigurari de sanatate
, cu o conditie: respectivele spitale sau clinici trebuie sa aiba contract cu casele de asigurari. Se deconteaza inclusiv reconstructia urechilor clapauge, orice problema medicala care nu este un moft", explica purtatorul de cuvant
al Casei de Asigurari de Sanatate a Municipiului Bucuresti, Cristina Calinoiu.
Operatii de reconstructie se fac la spitalele judetene din Timisoara, Iasi, Cluj, Targu-Mures, Brasov. In Capitala, au sectii specializate Spitalul "Marie Curie", Spitalul de Arsi, Spitalul Clinic de Stomatologie. Cea mai mare clinica specializata in astfel de operatii este cea de Chirurgie Plastica din cadrul Spitalului "Grigore Alexandrescu".
Facultatea de Mine Petrosani lucreaza pentru export
De la 5.000 de locuri, cat avea inainte de 1996, Facultatea de Mine ofera acum 1.000. In plus
, domeniile si specializarile s-au diversificat. Astazi, facultatea are cinci domenii: inginerie civila, ingineria mediului, inginerie geologica, ingineria si managementul industrial si domeniul mine, petrol si gaze
cu specializarile inginerie si topografie miniera.
Inainte de '89, la Facultatea de Mine din Petrosani se bateau si 20 de candidati pe un loc. Cand era examenul de admitere, orasul era napadit de elevi si familiile lor. De cand cu restructurarea industriei, facultatea a supravietuit prapadului din minerit. Desi, la intern, oferta de locuri de munca pentru absolventi s-a imputinat si, proportional, interesul candidatilor, institutia a reusit sa-si pastreze profesorii. Ba chiar sa fie interesanta pentru "export". "Avem oferte de angajare in strainatate pentru absolventii nostri. Cele mai multe vin din Australia si Canada, tari cu un sector minier puternic. Din Australia, de pilda, am avut anul trecut 100 de oferte.
In Chile, cea mai mare mina de cupru din lume este condusa de romani scoliti aici, la Petrosani. Am avut un student care, dupa ce si-a luat licenta, a plecat in Austria, s-a angajat usor cu diploma din Romania, apoi m-a sunat si mi-a spus «Stiti, dom' profesor, am luat interviul pentru ca pe diploma mea scria ingineria mediului in minerit. Daca nu ar fi fost ultimele doua cuvinte
, probabil ca ar fi preferat un austriac in locul unui roman»", povesteste conf. univ. dr. ing. Ion Dumitrescu, decanul Facultatii de Mine din Petrosani.
Dupa 12 ani de cand Guvernul a pus cruce mineritului, acum politica s-a schimbat. In Petrosani nu mai vorbeste nimeni de inchiderea minelor, ba dimpotriva, de investitii si angajari. "Am inchis haotic minele si, abia dupa ce s-au jucat rusii cu robinetul de gaz, ne-am dat seama ca avem nevoie de carbune. S-ar putea sa ajungem ca ungurii, care dupa ce au inchis minele acum le redeschid, pentru ca la noi minele nu au cazut ca n-am mai fi avut resurse, ci pentru ca n-am facut investitii la timp
. Acum se pare ca au inteles si guvernantii ca, daca nu avem materie prima, nu avem nimic. Si ca sa faci un pix iti trebuie materie prima. La nivel international se vorbeste despre valorificarea resurselor de sub apa si de pe Luna si noi inchidem exploatarile de carbune, cand mai avem rezerve pentru cel putin 50 de ani", spune prof.univ.dr.ing. Nicolae Dima, rectorul Universitatii Petrosani.
Pentru Facultatea de Mine schimbarea politicii in domeniul energetic poate insemna o sansa si "la intern".
Deja, anul acesta, Compania Nationala a Huilei acorda 35 de burse studentilor care au performante deosebite. Bursa aduce unui student doar 5 milioane de lei vechi pe luna, dar fata de bursele acordate de stat, cel mult 2 milioane, este o suma frumusica.
In plus, rectorul universitatii si decanul facultatii asteapta ca si in Romania lucrurile sa intre pe un fagas normal. Pana acum, nici macar pentru vestita strategie de restructurare a mineritului, elaborata pe bani grei si pusa la gunoi, guvernantii n-au deranjat cu nimic specialistii facultatii. Nici cand au inceput sa o ia la vale peste casele oamenilor dealurile de la Borsa nu le-a cerut cineva sfatul. "Ingineria miniera nu are ca obiect strict exploatatia miniera. Specialistii pe care ii pregatim noi ar trebui sa fie cautati pentru orice problema legata de infrastructura acestei tari - cai ferate, drumuri, poduri, constructii industriale si civile. Ingineria geologica nu este apreciata, desi nu poti sa faci un bloc, un tunel, fara asta. Nu poti sa ridici o constructie de 15-20 de etaje, fara sa stii ce se intampla sub nivelul scoartei", explica decanul. Singurele intreprinderi din Romania care au venit sa "recruteze" specialisti, chiar de pe bancile facultatii, au fost Rigips Turda si Lafarge. De asemenea, Rosia Montana Gold Corporation a anuntat ca doreste angajarea a 40 de absolventi, dar dupa ce va obtine avizele pentru inceperea exploatarii.
Restructurarea din minerit si-a pus amprenta si asupra cursurilor facultatii. La postuniversitar, de pilda, au aparut cursuri de perfectionare precum "Inchiderea minelor" sau "Constructia haldelor de steril", iar la masterat - "Monitorizarea post-inchidere a lucrarilor miniere". De la 5.000 de locuri, cat avea inainte de 1996, Facultatea de Mine ofera acum 1.000. In plus, domeniile si specializarile s-au diversificat. Astazi, facultatea are cinci domenii: inginerie civila, ingineria mediului, inginerie geologica, ingineria si managementul industrial si domeniul mine, petrol si gaze cu specializarile inginerie si topografie miniera.
In viitor, indiferent daca sectorul minier se va revigora sau nu, daca firmele vor intelege sau nu utilitatea specialistilor, profesorii sunt convinsi ca facultatea va supravietui, in cel mai rau caz, doar pentru "export". "Cerere din afara exista. Si exista cazuri de facultati care pregatesc specialisti in minerit doar pentru alte tari. Va dau exemplu doar facultatile din Belgia si din Franta care asigura si pregatire strict pentru sectorul minier, desi in Franta si in Belgia minele s-au inchis de mult", ne incredinteaza rectorul.
, domeniile si specializarile s-au diversificat. Astazi, facultatea are cinci domenii: inginerie civila, ingineria mediului, inginerie geologica, ingineria si managementul industrial si domeniul mine, petrol si gaze
cu specializarile inginerie si topografie miniera.
Inainte de '89, la Facultatea de Mine din Petrosani se bateau si 20 de candidati pe un loc. Cand era examenul de admitere, orasul era napadit de elevi si familiile lor. De cand cu restructurarea industriei, facultatea a supravietuit prapadului din minerit. Desi, la intern, oferta de locuri de munca pentru absolventi s-a imputinat si, proportional, interesul candidatilor, institutia a reusit sa-si pastreze profesorii. Ba chiar sa fie interesanta pentru "export". "Avem oferte de angajare in strainatate pentru absolventii nostri. Cele mai multe vin din Australia si Canada, tari cu un sector minier puternic. Din Australia, de pilda, am avut anul trecut 100 de oferte.
In Chile, cea mai mare mina de cupru din lume este condusa de romani scoliti aici, la Petrosani. Am avut un student care, dupa ce si-a luat licenta, a plecat in Austria, s-a angajat usor cu diploma din Romania, apoi m-a sunat si mi-a spus «Stiti, dom' profesor, am luat interviul pentru ca pe diploma mea scria ingineria mediului in minerit. Daca nu ar fi fost ultimele doua cuvinte
, probabil ca ar fi preferat un austriac in locul unui roman»", povesteste conf. univ. dr. ing. Ion Dumitrescu, decanul Facultatii de Mine din Petrosani.
Dupa 12 ani de cand Guvernul a pus cruce mineritului, acum politica s-a schimbat. In Petrosani nu mai vorbeste nimeni de inchiderea minelor, ba dimpotriva, de investitii si angajari. "Am inchis haotic minele si, abia dupa ce s-au jucat rusii cu robinetul de gaz, ne-am dat seama ca avem nevoie de carbune. S-ar putea sa ajungem ca ungurii, care dupa ce au inchis minele acum le redeschid, pentru ca la noi minele nu au cazut ca n-am mai fi avut resurse, ci pentru ca n-am facut investitii la timp
. Acum se pare ca au inteles si guvernantii ca, daca nu avem materie prima, nu avem nimic. Si ca sa faci un pix iti trebuie materie prima. La nivel international se vorbeste despre valorificarea resurselor de sub apa si de pe Luna si noi inchidem exploatarile de carbune, cand mai avem rezerve pentru cel putin 50 de ani", spune prof.univ.dr.ing. Nicolae Dima, rectorul Universitatii Petrosani.
Pentru Facultatea de Mine schimbarea politicii in domeniul energetic poate insemna o sansa si "la intern".
Deja, anul acesta, Compania Nationala a Huilei acorda 35 de burse studentilor care au performante deosebite. Bursa aduce unui student doar 5 milioane de lei vechi pe luna, dar fata de bursele acordate de stat, cel mult 2 milioane, este o suma frumusica.
In plus, rectorul universitatii si decanul facultatii asteapta ca si in Romania lucrurile sa intre pe un fagas normal. Pana acum, nici macar pentru vestita strategie de restructurare a mineritului, elaborata pe bani grei si pusa la gunoi, guvernantii n-au deranjat cu nimic specialistii facultatii. Nici cand au inceput sa o ia la vale peste casele oamenilor dealurile de la Borsa nu le-a cerut cineva sfatul. "Ingineria miniera nu are ca obiect strict exploatatia miniera. Specialistii pe care ii pregatim noi ar trebui sa fie cautati pentru orice problema legata de infrastructura acestei tari - cai ferate, drumuri, poduri, constructii industriale si civile. Ingineria geologica nu este apreciata, desi nu poti sa faci un bloc, un tunel, fara asta. Nu poti sa ridici o constructie de 15-20 de etaje, fara sa stii ce se intampla sub nivelul scoartei", explica decanul. Singurele intreprinderi din Romania care au venit sa "recruteze" specialisti, chiar de pe bancile facultatii, au fost Rigips Turda si Lafarge. De asemenea, Rosia Montana Gold Corporation a anuntat ca doreste angajarea a 40 de absolventi, dar dupa ce va obtine avizele pentru inceperea exploatarii.
Restructurarea din minerit si-a pus amprenta si asupra cursurilor facultatii. La postuniversitar, de pilda, au aparut cursuri de perfectionare precum "Inchiderea minelor" sau "Constructia haldelor de steril", iar la masterat - "Monitorizarea post-inchidere a lucrarilor miniere". De la 5.000 de locuri, cat avea inainte de 1996, Facultatea de Mine ofera acum 1.000. In plus, domeniile si specializarile s-au diversificat. Astazi, facultatea are cinci domenii: inginerie civila, ingineria mediului, inginerie geologica, ingineria si managementul industrial si domeniul mine, petrol si gaze cu specializarile inginerie si topografie miniera.
In viitor, indiferent daca sectorul minier se va revigora sau nu, daca firmele vor intelege sau nu utilitatea specialistilor, profesorii sunt convinsi ca facultatea va supravietui, in cel mai rau caz, doar pentru "export". "Cerere din afara exista. Si exista cazuri de facultati care pregatesc specialisti in minerit doar pentru alte tari. Va dau exemplu doar facultatile din Belgia si din Franta care asigura si pregatire strict pentru sectorul minier, desi in Franta si in Belgia minele s-au inchis de mult", ne incredinteaza rectorul.
Ieri am avut noroc: poliţistul a fost bun… Dar mâine?
eri, în timp ce făceam un reportaj despre moldovenii care aşteaptă în faţa Consulatului României pentru a obţine vize, de mine s-au apropiat doi carabinieri. Fără să se prezinte, ei mi-au cerut să le dau filmul din aparatul foto, căci, din spusele lor, în preajma Consulatului nu am dreptul să fotografiez. Le-am zis că e un aparat digital scump şi nu o să li-l dau, cu atât mai mult cu cât făceam poze în stradă, la vreo 20 de m depărtare de Consulat. Carabinierii erau foarte insistenţi.
- Nu plecaţi de aici până nu ne daţi fotoaparatul să ştergem pozele.
- De unde ştiu cine sunteţi dvs.? Văd doar că purtaţi haine de poliţişti şi atât.
- Sunt locotenent Iurcu din trupele de carabinieri. Apoi îi ordonă subalternului său să cheme prin staţia radio duba să mă ducă la secţia de poliţie.
- Vă rog să-mi explicaţi ce am încălcat şi unde e scris că nu am dreptul să fotografiez?
- E scris în Regulament. Şi-i ordonă carabinierului de alături să-mi arate Regulamentul. Acela a scos din raniţă o broşură mototolită, cu coperta murdară şi, chipurile, căuta indicaţia cu pricina. N-a mai găsit-o.
Am început să mă revolt pentru că, începând cu 1 ianuarie, de mai multe ori am făcut poze în faţa Consulatului, fără să fiu preîntâmpinată că acest lucru este interzis. În sfârşit, locotenentul a sunat pe cineva. I-a spus că sunt ziaristă şi că fac mare zarvă. După ce a închis, mi s-a adresat: „Mi-au spus să iau decizie singur ce să fac cu dvs. Aveţi noroc că astăzi sunt bun. Puteţi pleca, că cine ştie ce-o să mai scrieţi…!”. Până la urmă, nu mi-a fost clar dacă într-adevăr există acel regulament sau poate este o nouă metodă de-a carabinierilor de a intimida ziariştii care încearcă să afle dacă, totuşi, RM nu mai are nevoie de cele două consulate care urmau să fie deschise la Cahul şi Bălţi. Ca să aflăm răspuns la întrebarea dată, am contactat surse de la MAI, şi am aflat că nu e un regulament al ministerului, ci e un regulament intern al Consulatului. Însă surse din cadrul Ambasadei României ne-au declarat că ei nu au nicio treabă cu fotografierea în stradă. „Există o reglementare în acest sens, doar că se referă la interiorul Consulatului, unde se poate filma sau fotografia doar cu aprobarea şefului misiunii. Restul este domeniu public care se supune legilor RM. Noi n-avem nicio influenţă în acest sens”.
Solicitat de TIMPUL
, Vitalie Nagacevschi, preşedintele Asociaţiei „Juriştii pentru Drepturile Omului”, ne-a spus că „nu există nicio interdicţie în privinţa fotografierii misiunilor diplomatice”. Dar dacă, totuşi, există una neoficială?... Oricum, ieri am avut noroc şi mi-am făcut datoria de ziarist - ieri poliţistul a fost bun…
Cei care nu au timp să aştepte pleacă la Consulatul de la Odesa
„În ultimele zile am încercat de zeci de ori să mă programez on-line pentru a obţine viză de călătorie în România, dar de fiecare dată îmi apare următorul anunţ: „Nu mai sunt locuri disponibile. Vă rugăm reveniţi”. Am venit la Consulat în speranţa că voi găsi pe cineva să mă ajute. Stau aici de dimineaţă şi mi se pare că am pierdut timpul în zadar”, mi s-a plâns E. C. din Cahul. „Câteva zile la rând am fost la Consulat să văd cum stau lucrurile. Am găsit o persoană care s-a angajat să mă programeze contra unei sume de bani. Mi-a zis că sunt programată pentru astăzi. Stau aici de dimineaţă, o aştept şi nu mai vine. Mă tem că m-a dus de nas. Nu mai ai la ce trăi în ţara asta. Din acest motiv se duc ai noştri peste hotare şi nu se mai întorc”, mi-a spus A. D. din Căuşeni. „Am nevoie de viză în regim de urgenţă. Am venit azi fără a fi programată, dar mi se pare că nu voi obţine nimic. Trebuie urgent să deschidă cele două consulate. Sunt unii care locuiesc tare departe şi apoi rândul ar fi mai mic”, a fost de părere G. S. din Rezina.
Astfel, chiar dacă oamenii nu mai riscă să-şi dea numele, spusele lor sunt dovadă a faptului că declaraţia ministrului Andrei Stratan - precum că nu mai e nevoie de a deschide consulate ale României la Cahul şi Bălţi, deoarece numărul solicitanţilor de vize a scăzut - este cel puţin mincinoasă. Ministrul Stratan, însă, nu are de unde să ştie asta, căci el nu are nevoie de viză. Iar oamenii… Cei care nu au timp să aştepte până vor reuşi să se programeze, pleacă la Consulatul de la Odesa, unde viza se obţine
- Nu plecaţi de aici până nu ne daţi fotoaparatul să ştergem pozele.
- De unde ştiu cine sunteţi dvs.? Văd doar că purtaţi haine de poliţişti şi atât.
- Sunt locotenent Iurcu din trupele de carabinieri. Apoi îi ordonă subalternului său să cheme prin staţia radio duba să mă ducă la secţia de poliţie.
- Vă rog să-mi explicaţi ce am încălcat şi unde e scris că nu am dreptul să fotografiez?
- E scris în Regulament. Şi-i ordonă carabinierului de alături să-mi arate Regulamentul. Acela a scos din raniţă o broşură mototolită, cu coperta murdară şi, chipurile, căuta indicaţia cu pricina. N-a mai găsit-o.
Am început să mă revolt pentru că, începând cu 1 ianuarie, de mai multe ori am făcut poze în faţa Consulatului, fără să fiu preîntâmpinată că acest lucru este interzis. În sfârşit, locotenentul a sunat pe cineva. I-a spus că sunt ziaristă şi că fac mare zarvă. După ce a închis, mi s-a adresat: „Mi-au spus să iau decizie singur ce să fac cu dvs. Aveţi noroc că astăzi sunt bun. Puteţi pleca, că cine ştie ce-o să mai scrieţi…!”. Până la urmă, nu mi-a fost clar dacă într-adevăr există acel regulament sau poate este o nouă metodă de-a carabinierilor de a intimida ziariştii care încearcă să afle dacă, totuşi, RM nu mai are nevoie de cele două consulate care urmau să fie deschise la Cahul şi Bălţi. Ca să aflăm răspuns la întrebarea dată, am contactat surse de la MAI, şi am aflat că nu e un regulament al ministerului, ci e un regulament intern al Consulatului. Însă surse din cadrul Ambasadei României ne-au declarat că ei nu au nicio treabă cu fotografierea în stradă. „Există o reglementare în acest sens, doar că se referă la interiorul Consulatului, unde se poate filma sau fotografia doar cu aprobarea şefului misiunii. Restul este domeniu public care se supune legilor RM. Noi n-avem nicio influenţă în acest sens”.
Solicitat de TIMPUL
, Vitalie Nagacevschi, preşedintele Asociaţiei „Juriştii pentru Drepturile Omului”, ne-a spus că „nu există nicio interdicţie în privinţa fotografierii misiunilor diplomatice”. Dar dacă, totuşi, există una neoficială?... Oricum, ieri am avut noroc şi mi-am făcut datoria de ziarist - ieri poliţistul a fost bun…
Cei care nu au timp să aştepte pleacă la Consulatul de la Odesa
„În ultimele zile am încercat de zeci de ori să mă programez on-line pentru a obţine viză de călătorie în România, dar de fiecare dată îmi apare următorul anunţ: „Nu mai sunt locuri disponibile. Vă rugăm reveniţi”. Am venit la Consulat în speranţa că voi găsi pe cineva să mă ajute. Stau aici de dimineaţă şi mi se pare că am pierdut timpul în zadar”, mi s-a plâns E. C. din Cahul. „Câteva zile la rând am fost la Consulat să văd cum stau lucrurile. Am găsit o persoană care s-a angajat să mă programeze contra unei sume de bani. Mi-a zis că sunt programată pentru astăzi. Stau aici de dimineaţă, o aştept şi nu mai vine. Mă tem că m-a dus de nas. Nu mai ai la ce trăi în ţara asta. Din acest motiv se duc ai noştri peste hotare şi nu se mai întorc”, mi-a spus A. D. din Căuşeni. „Am nevoie de viză în regim de urgenţă. Am venit azi fără a fi programată, dar mi se pare că nu voi obţine nimic. Trebuie urgent să deschidă cele două consulate. Sunt unii care locuiesc tare departe şi apoi rândul ar fi mai mic”, a fost de părere G. S. din Rezina.
Astfel, chiar dacă oamenii nu mai riscă să-şi dea numele, spusele lor sunt dovadă a faptului că declaraţia ministrului Andrei Stratan - precum că nu mai e nevoie de a deschide consulate ale României la Cahul şi Bălţi, deoarece numărul solicitanţilor de vize a scăzut - este cel puţin mincinoasă. Ministrul Stratan, însă, nu are de unde să ştie asta, căci el nu are nevoie de viză. Iar oamenii… Cei care nu au timp să aştepte până vor reuşi să se programeze, pleacă la Consulatul de la Odesa, unde viza se obţine
Moldova pierdanta la CEDO
La 13 martie 2007, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat hotărârea sa în cauza Castraveţ c. Moldovei (cererea nr. 23393/05).
În această cauză reclamantul, Andrei Castraveţ, a fost reţinut la 25 mai 2005 de Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei (CCCEC), fiind suspectat de sustragere a bunuri.
La 27 mai 2005 judecătorul de instrucţie a Judecătoriei Buiucani a emis un mandat de arest pe numele reclamantului pe un termen de 10 zile, motivând arestul doar prin faptul că reclamantul era bănuit de comiterea unei infracţiuni pentru care legea prevedea o sancţiune de mai mult de 2 ani privaţiune de libertate, putea să se ascundă de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată şi putea să împiedice stabilirea adevărului. La 3 iunie 2005 Judecătoria Buiucani a prelungit mandatul de arest cu 30 zile, motivând că reclamantul ar putea influenţa martorii, putea să se eschiveze de organul de urmărire penală şi era necesară izolarea sa de societate. Instanţa de judecată nu a explicat în ce mod aceste supoziţii se aplicau în mod concret situaţiei reclamantului. Mandatul de arest a fost prelungit repetat, din aceleaşi motive, până la eliberarea reclamantului de sub arest la 11 octombrie 2005. Recursurile la aceste decizii au fost respinse ca neîntemeiate.
Pe perioada arestului, reclamantul a fost deţinut la Izolatorul de Detenţie Provizorie al CCCEC. Camera pentru întrevederi între avocat şi client din această instituţie era dotată cu un perete de sticlă care îi separa. În timpul
întâlnirilor în această cameră avocaţii nu puteau transmite documente clientului şi invers. Între 1 şi 3 decembrie 2004 Baroul Avocaţilor a organizat o grevă solicitând demontarea peretelui de sticlă menţionat, pe motiv că întrevederile nu erau confidenţiale. Greva nu s-a soldat cu succes. Deşi CtEDO a constatat în cauza Oferta Plus
SRL c. Moldovei că existenţa acestui perete de sticlă nu asigură confidenţialitatea întrevederilor, până la momentul actual peretele de sticlă nu a fost demontat.
În faţa Curţii, reclamantul s-a plâns de violarea art. 5 al Convenţiei (dreptul la libertate) prin privarea de libertate fără motive suficiente şi relevante şi prin imposibilitatea de a avea întrevederi cu avocatul său în condiţii de confidenţialitate.
Curtea Europeană a constatat, în unanimitate, violarea art. 5 § 3 al Convenţiei deoarece instanţa de judecată nu a invocat motive suficiente şi relevante pentru eliberarea şi prelungirea mandatului de arest. Curtea a mai constatat violarea art. 5 § 4 al Convenţiei deoarece, în lumina comportamentului CCCEC în alte cauze, prezenţa peretelui de sticlă dădea suficiente temeiuri unui observator independent de a crede că întrevederile nu erau confidenţiale (convorbirile erau interceptate).
Curtea a acordat reclamantului EUR 2,500 ci titlu de daune morale şi EUR 2,000 cu titlu de costuri şi cheltuieli.
* * *
Reclamantul a fost reprezentat la CtEDO de către Vitalie NAGACEVSCHI, preşedinte al organizaţiei „Juriştii pentru drepturile omului”.
Hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului, în limba engleză, pot fi accesate pe pagina web a Curţii (www.echr.coe.int).
Varianta electronică a comunicatului de presă poate fi accesat pe pagina web a Organizaţiei „Juriştii pentru drepturile omului” (www.lhr.md).
În această cauză reclamantul, Andrei Castraveţ, a fost reţinut la 25 mai 2005 de Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei (CCCEC), fiind suspectat de sustragere a bunuri.
La 27 mai 2005 judecătorul de instrucţie a Judecătoriei Buiucani a emis un mandat de arest pe numele reclamantului pe un termen de 10 zile, motivând arestul doar prin faptul că reclamantul era bănuit de comiterea unei infracţiuni pentru care legea prevedea o sancţiune de mai mult de 2 ani privaţiune de libertate, putea să se ascundă de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată şi putea să împiedice stabilirea adevărului. La 3 iunie 2005 Judecătoria Buiucani a prelungit mandatul de arest cu 30 zile, motivând că reclamantul ar putea influenţa martorii, putea să se eschiveze de organul de urmărire penală şi era necesară izolarea sa de societate. Instanţa de judecată nu a explicat în ce mod aceste supoziţii se aplicau în mod concret situaţiei reclamantului. Mandatul de arest a fost prelungit repetat, din aceleaşi motive, până la eliberarea reclamantului de sub arest la 11 octombrie 2005. Recursurile la aceste decizii au fost respinse ca neîntemeiate.
Pe perioada arestului, reclamantul a fost deţinut la Izolatorul de Detenţie Provizorie al CCCEC. Camera pentru întrevederi între avocat şi client din această instituţie era dotată cu un perete de sticlă care îi separa. În timpul
întâlnirilor în această cameră avocaţii nu puteau transmite documente clientului şi invers. Între 1 şi 3 decembrie 2004 Baroul Avocaţilor a organizat o grevă solicitând demontarea peretelui de sticlă menţionat, pe motiv că întrevederile nu erau confidenţiale. Greva nu s-a soldat cu succes. Deşi CtEDO a constatat în cauza Oferta Plus
SRL c. Moldovei că existenţa acestui perete de sticlă nu asigură confidenţialitatea întrevederilor, până la momentul actual peretele de sticlă nu a fost demontat.
În faţa Curţii, reclamantul s-a plâns de violarea art. 5 al Convenţiei (dreptul la libertate) prin privarea de libertate fără motive suficiente şi relevante şi prin imposibilitatea de a avea întrevederi cu avocatul său în condiţii de confidenţialitate.
Curtea Europeană a constatat, în unanimitate, violarea art. 5 § 3 al Convenţiei deoarece instanţa de judecată nu a invocat motive suficiente şi relevante pentru eliberarea şi prelungirea mandatului de arest. Curtea a mai constatat violarea art. 5 § 4 al Convenţiei deoarece, în lumina comportamentului CCCEC în alte cauze, prezenţa peretelui de sticlă dădea suficiente temeiuri unui observator independent de a crede că întrevederile nu erau confidenţiale (convorbirile erau interceptate).
Curtea a acordat reclamantului EUR 2,500 ci titlu de daune morale şi EUR 2,000 cu titlu de costuri şi cheltuieli.
* * *
Reclamantul a fost reprezentat la CtEDO de către Vitalie NAGACEVSCHI, preşedinte al organizaţiei „Juriştii pentru drepturile omului”.
Hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului, în limba engleză, pot fi accesate pe pagina web a Curţii (www.echr.coe.int).
Varianta electronică a comunicatului de presă poate fi accesat pe pagina web a Organizaţiei „Juriştii pentru drepturile omului” (www.lhr.md).
Sindromul Stockholm
Zilele ce s-au scurs după atacurile furibunde lansate de preşedintele Voronin şi guvernul Tarlev împotriva Bucureştiului au arătat că puterea de la Chişinău a dezlănţuit un mic război rece contra României.
În spatele lui se ascund, desigur, destule interese de moment. Comuniştii, pesemne, şi-au făcut nişte calcule. Totuşi, înainte de a avea explicaţii politice, ultima lor ieşire antiromânească are motivaţii psihologice.
Presa internaţională relata câtva timp
în urmă că adolescenta austriacă Natasha Kampush, care a fost găsită vie după opt ani de la dispariţia ei, suferă de sindromul Stockholm. S-a constatat că, deşi a fost silită să trăiască închisă în subsolul unei case din orăşelul Strasshof, fata s-a ataşat de răpitorul ei. Oricât ar părea de ciudat, dar şi cel care a sechestrat-o a devenit într-un fel dependent de victima sa. El simţea nevoia de a avea la îndemână o fiinţă pe care s-o poată stăpâni ca pe o sclavă. În momentul în care a aflat că fata a evadat, Wolfgang Priclopil, individul care o răpise, s-a sinucis.
Voronin şi ortacii săi se află în situaţia maniacului austriac. Prin minciuni sfruntate şi promisiuni ieftine, comuniştii au creat o alianţă artificială între un regim antinaţional şi o parte considerabilă a populaţiei care, din inconştienţă sau din dorinţa de a supravieţui, s-a ataşat de propriul ei călău.
Acum, însă, când sute de mii de cetăţeni ai Republicii Moldova sunt tot mai mult atraşi de UE şi, în speţă, de România, starea de şoc numită sindromul Stockholm, care le provoacă oamenilor un sentiment de simpatie faţă de torţionarul lor, e pe cale să se risipească. Anume această posibilitate îl sperie pe Vladimir Voronin mai abitir ca pe răpitorul din Strasshof. Tocmai de aceea, isterizat şi orbit de frică, el s-a stropşit la autorităţile de la Bucureşti, declanşând un adevărat dezmăţ românofob în Basarabia.
De altfel, însuşi preşedintele comunist pare să fie acaparat de sindromul Stockholm. E şi el îndrăgostit de stăpânul său, Vladimir Putin, adică de cel care l-a privat de tot ce îi este mai drag pe lume. Liderul de la Kremlin, politiceşte vorbind, l-a sechestrat pe omologul său de la Chişinău, făcându-l ostaticul politicii sale externe. Deşi preşedintele rus l-a preferat pe Smirnov, dându-i acestuia Transnistria, Voronin se zbate acum din răsputeri să fie pe placul Moscovei pentru a supravieţui şi a-şi asigura o bătrâneţe liniştită.
Se vede de la o poştă că liderul comunist o caută cu lumânarea, de parcă aşteaptă să-l mardească cineva. Cu toate că nu şi-a scos pantoful din picior pentru a lovi cu el în tribună, ca Nikita Hruşchiov, efectul ieşirii sale năstruşnice a fost pe cât de jenant, pe atât de năucitor. Dacă şi-a propus să zăpăcească lumea, obligând-o să urmărească uluită cum un cogeamite şef de stat îşi sparge oalele politice de propriul său cap pentru a vedea cum zboară ţăndările prin aer, el şi-a atins, neîndoios, scopul.
E puţin probabil, totuşi, ca Voronin să se dea în spectacol de capul lui. Nişte coincidenţe simptomatice mă împiedică să cred că el singur se bagă în bucluc. Lui i-a venit bâzdâcul să lovească în România de îndată ce s-a întâlnit, la Chişinău, cu Iuri Zubakov, adjunctul secretarului Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse. Ceva mai înainte, Serghei Lavrov, şeful diplomaţiei de la Moscova, s-a arătat nemulţumit de faptul că Bucureştiul acordă moldovenilor cetăţenie română. Toate aceste lucruri nu au cum fi întâmplătoare.
Kremlinul speră, bineînţeles, să pescuiască profituri politice pentru Transnistria în apele tulburi ale raporturilor moldo-române. Numai că Voronin riscă cel mai mult să se înece în ele. Preşedintele comunist e pionul pe care ruşii, pentru a trage de timp, îl sacrifică fără nicio părere de rău. Oricât s-ar împotrivi el, Basarabia se întoarce în fieful ei natural
, pentru că, după cum scrie în „Evenimentul Zilei” editorialistul Florian Bichir, modelul reîntregirii Germaniei devine pe zi ce trece tot mai clar şi mai uşor de pus în aplicare: România a intrat în Uniunea Europeană şi viitorul ei sună bine, în timp ce Republica Moldova se zbate într-o sărăcie lucie.
În ceea ce îl priveşte pe Voronin, stăpânul său de la Est, în bătălia lui pentru Transnistria, i-a rezervat, se pare, rolul de kamikaze. Iar Moscova, precum bine se ştie, nu crede în lacrimi. Chit că ele se preling pe obrajii unor nostalgici suferinzi de sindromul Stockholm.
În spatele lui se ascund, desigur, destule interese de moment. Comuniştii, pesemne, şi-au făcut nişte calcule. Totuşi, înainte de a avea explicaţii politice, ultima lor ieşire antiromânească are motivaţii psihologice.
Presa internaţională relata câtva timp
în urmă că adolescenta austriacă Natasha Kampush, care a fost găsită vie după opt ani de la dispariţia ei, suferă de sindromul Stockholm. S-a constatat că, deşi a fost silită să trăiască închisă în subsolul unei case din orăşelul Strasshof, fata s-a ataşat de răpitorul ei. Oricât ar părea de ciudat, dar şi cel care a sechestrat-o a devenit într-un fel dependent de victima sa. El simţea nevoia de a avea la îndemână o fiinţă pe care s-o poată stăpâni ca pe o sclavă. În momentul în care a aflat că fata a evadat, Wolfgang Priclopil, individul care o răpise, s-a sinucis.
Voronin şi ortacii săi se află în situaţia maniacului austriac. Prin minciuni sfruntate şi promisiuni ieftine, comuniştii au creat o alianţă artificială între un regim antinaţional şi o parte considerabilă a populaţiei care, din inconştienţă sau din dorinţa de a supravieţui, s-a ataşat de propriul ei călău.
Acum, însă, când sute de mii de cetăţeni ai Republicii Moldova sunt tot mai mult atraşi de UE şi, în speţă, de România, starea de şoc numită sindromul Stockholm, care le provoacă oamenilor un sentiment de simpatie faţă de torţionarul lor, e pe cale să se risipească. Anume această posibilitate îl sperie pe Vladimir Voronin mai abitir ca pe răpitorul din Strasshof. Tocmai de aceea, isterizat şi orbit de frică, el s-a stropşit la autorităţile de la Bucureşti, declanşând un adevărat dezmăţ românofob în Basarabia.
De altfel, însuşi preşedintele comunist pare să fie acaparat de sindromul Stockholm. E şi el îndrăgostit de stăpânul său, Vladimir Putin, adică de cel care l-a privat de tot ce îi este mai drag pe lume. Liderul de la Kremlin, politiceşte vorbind, l-a sechestrat pe omologul său de la Chişinău, făcându-l ostaticul politicii sale externe. Deşi preşedintele rus l-a preferat pe Smirnov, dându-i acestuia Transnistria, Voronin se zbate acum din răsputeri să fie pe placul Moscovei pentru a supravieţui şi a-şi asigura o bătrâneţe liniştită.
Se vede de la o poştă că liderul comunist o caută cu lumânarea, de parcă aşteaptă să-l mardească cineva. Cu toate că nu şi-a scos pantoful din picior pentru a lovi cu el în tribună, ca Nikita Hruşchiov, efectul ieşirii sale năstruşnice a fost pe cât de jenant, pe atât de năucitor. Dacă şi-a propus să zăpăcească lumea, obligând-o să urmărească uluită cum un cogeamite şef de stat îşi sparge oalele politice de propriul său cap pentru a vedea cum zboară ţăndările prin aer, el şi-a atins, neîndoios, scopul.
E puţin probabil, totuşi, ca Voronin să se dea în spectacol de capul lui. Nişte coincidenţe simptomatice mă împiedică să cred că el singur se bagă în bucluc. Lui i-a venit bâzdâcul să lovească în România de îndată ce s-a întâlnit, la Chişinău, cu Iuri Zubakov, adjunctul secretarului Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse. Ceva mai înainte, Serghei Lavrov, şeful diplomaţiei de la Moscova, s-a arătat nemulţumit de faptul că Bucureştiul acordă moldovenilor cetăţenie română. Toate aceste lucruri nu au cum fi întâmplătoare.
Kremlinul speră, bineînţeles, să pescuiască profituri politice pentru Transnistria în apele tulburi ale raporturilor moldo-române. Numai că Voronin riscă cel mai mult să se înece în ele. Preşedintele comunist e pionul pe care ruşii, pentru a trage de timp, îl sacrifică fără nicio părere de rău. Oricât s-ar împotrivi el, Basarabia se întoarce în fieful ei natural
, pentru că, după cum scrie în „Evenimentul Zilei” editorialistul Florian Bichir, modelul reîntregirii Germaniei devine pe zi ce trece tot mai clar şi mai uşor de pus în aplicare: România a intrat în Uniunea Europeană şi viitorul ei sună bine, în timp ce Republica Moldova se zbate într-o sărăcie lucie.
În ceea ce îl priveşte pe Voronin, stăpânul său de la Est, în bătălia lui pentru Transnistria, i-a rezervat, se pare, rolul de kamikaze. Iar Moscova, precum bine se ştie, nu crede în lacrimi. Chit că ele se preling pe obrajii unor nostalgici suferinzi de sindromul Stockholm.
Integrarea europeana se face prin casatorii de convenienta intre moldoveni si romani
Se pare ca recenta decizie a autoritatilor de la Chisinau de a nu accepta deschiderea suplimentara in Moldova a doua consulate romanesti – la Balti si Cahul – nu-i opreste pe moldoveni sa obtina cetatenie romana pe alte cai. O solutie, dupa cum scrie publicatia romaneasca „Ziarul”, sunt casatoriile de convenienta, comunica Agentia DECA-press.
Ziarul publica si un anunt ideal pentru casatoriile de convenienta, „care sunt ultima moda in Moldova europeana”. Acesta este formulat astfel: „cetatean moldovean. 48 de ani. Caut femeie din Romania pentru casatorie, in vederea obtinerii cetateniei romane. Ofer recompensa”.
Birourile
de Stare Civila din Iasi, Vaslui, Botosani si Suceava sunt luate cu asalt de cuplurile „mixte” romano-moldovene. Dupa integrarea in Uniunea Europeana, numarul casatoriilor dintre cetateni romani si moldoveni a crescut de cateva ori, pentru ca aceasta este o cale simpla de obtinere a cetateniei romanesti, scrie „Ziarul”
„Prin casatorie, ei obtin dreptul de a calatori fara viza si asta pentru ca devin cetateni europeni. Apoi, nu mai au nevoie de viza de sedere in Romania si pot munci fara probleme, a declarat in acest sens Renata Puscasu, sefa Oficiului Starii Civile din Iasi.
Ziarul publica si un anunt ideal pentru casatoriile de convenienta, „care sunt ultima moda in Moldova europeana”. Acesta este formulat astfel: „cetatean moldovean. 48 de ani. Caut femeie din Romania pentru casatorie, in vederea obtinerii cetateniei romane. Ofer recompensa”.
Birourile
de Stare Civila din Iasi, Vaslui, Botosani si Suceava sunt luate cu asalt de cuplurile „mixte” romano-moldovene. Dupa integrarea in Uniunea Europeana, numarul casatoriilor dintre cetateni romani si moldoveni a crescut de cateva ori, pentru ca aceasta este o cale simpla de obtinere a cetateniei romanesti, scrie „Ziarul”
„Prin casatorie, ei obtin dreptul de a calatori fara viza si asta pentru ca devin cetateni europeni. Apoi, nu mai au nevoie de viza de sedere in Romania si pot munci fara probleme, a declarat in acest sens Renata Puscasu, sefa Oficiului Starii Civile din Iasi.
Indicele preţului de consum în Republica Moldova a crescut cu 0,7%, în februarie 2007
Rata inflaţiei în Republica Moldova a fost, în februarie 2007, în mărime de 0,7%, iar cumulativ pentru două luni ale anului curent fiind înregistrat un avans al inflaţiei de 1,6%, arată datele Biroului
Naţional de Statistică (BNS).
Preţurile la produsele alimentare
au crescut în februarie cu 0,4%, produsele
nealimentare au fost mai scumpe cu 07%, iar tarifele la serviciile
prestate populaţiei au crescut cu 1,3%.
BNS precizează că cel mai mult luna trecută, cu 14,7%, au crescut tarifele pentru aprovizionarea cu apă potabilă. Livrările de gaze
naturale prin reţele centralizate au fost mai scumpe cu 4,7%, reparaţia televizoarelor a costat cu 5% mai mult, iar serviciile hoteliere şi confecţionarea hainelor la comandă au fost mai scumpe cu 3,7%.
La fel, în luna februarie curent s-a scumpit cu 4,9% făina de grâu, iar pastele făinoase cu 4,6%, legumele proaspete cu 3,1%, în timp ce preţul ouălor s-a redus cu 11,4%, zahărul cu 4,1%, iar carnea de porc a fost mai ieftină cu 3,2%. Dintre mărfurile nealimentare în februarie s-au scumpit medicamentele cu circa 2% şi pantofii pentru femei - cu 2,2%.
Guvernul şi Banca Naţională au prognozat pentru acest an o inflaţie de până la 10%, după ce în 2006 a fost înregistrată o rată a inflaţiei de 14,1%.
Naţional de Statistică (BNS).
Preţurile la produsele alimentare
au crescut în februarie cu 0,4%, produsele
nealimentare au fost mai scumpe cu 07%, iar tarifele la serviciile
prestate populaţiei au crescut cu 1,3%.
BNS precizează că cel mai mult luna trecută, cu 14,7%, au crescut tarifele pentru aprovizionarea cu apă potabilă. Livrările de gaze
naturale prin reţele centralizate au fost mai scumpe cu 4,7%, reparaţia televizoarelor a costat cu 5% mai mult, iar serviciile hoteliere şi confecţionarea hainelor la comandă au fost mai scumpe cu 3,7%.
La fel, în luna februarie curent s-a scumpit cu 4,9% făina de grâu, iar pastele făinoase cu 4,6%, legumele proaspete cu 3,1%, în timp ce preţul ouălor s-a redus cu 11,4%, zahărul cu 4,1%, iar carnea de porc a fost mai ieftină cu 3,2%. Dintre mărfurile nealimentare în februarie s-au scumpit medicamentele cu circa 2% şi pantofii pentru femei - cu 2,2%.
Guvernul şi Banca Naţională au prognozat pentru acest an o inflaţie de până la 10%, după ce în 2006 a fost înregistrată o rată a inflaţiei de 14,1%.
Papa Benedict al XVI-lea dixit: Preotii catolici raman celibatari
Papa Benedict al XVI-lea a reafirmat „caracterul obligatoriu“ al celibatului preotilor catolici. Intr-un text
doctrinal emis ieri de Vatican, Pontiful afirma ca „celibatul sacerdotal trait cu maturitate, bucurie si devotament este o foarte mare binecuvåntare pentru biserica si pentru societatea insasi“.
In conformitate cu avizul sinodului, Papa nu a considerat oportun sa schimbe aceasta regula milenara, chiar daca numarul de preoti este in scadere alarmanta. In textul Vaticanului este reafirmata, de asemenea, interdictia de a se recasatori pentru cei divortati.
Ca un raspuns la proiectul de lege cu privire la recunoasterea legala a cuplurilor de fapt (homosexuali inclusi) care bulverseaza actuala coalitie de centru-stånga aflata la putere la Roma, a dezbaterilor din multe tari europene si catolice cu privire la eutanasie, Papa Benedict al XVI-lea avertizeaza „oamenii politici si legislatorii catolici“ sa se abtina de la votarea legilor care autorizeaza avortul, eutanasia si uniunile homosexuale.
Papa Ratzinger subliniaza ca valorile vietii umane nu sunt negociabile. Textul emis ieri de Vatican are o importanta similara unei enciclice, care aprofundeaza fara sa schimbe doctrina catolica. In document este amintita influenta benefica in viata
Bisericii Catolice a reformei liturghiei emise de Consiliul Vatican II, in ciuda unor abuzuri. Papa se declara de acord cu folosirea mai frecventa a limbii latine, ca limba universala a catolicismului, cu precadere in ocazia marilor celebrari internationale.
doctrinal emis ieri de Vatican, Pontiful afirma ca „celibatul sacerdotal trait cu maturitate, bucurie si devotament este o foarte mare binecuvåntare pentru biserica si pentru societatea insasi“.
In conformitate cu avizul sinodului, Papa nu a considerat oportun sa schimbe aceasta regula milenara, chiar daca numarul de preoti este in scadere alarmanta. In textul Vaticanului este reafirmata, de asemenea, interdictia de a se recasatori pentru cei divortati.
Ca un raspuns la proiectul de lege cu privire la recunoasterea legala a cuplurilor de fapt (homosexuali inclusi) care bulverseaza actuala coalitie de centru-stånga aflata la putere la Roma, a dezbaterilor din multe tari europene si catolice cu privire la eutanasie, Papa Benedict al XVI-lea avertizeaza „oamenii politici si legislatorii catolici“ sa se abtina de la votarea legilor care autorizeaza avortul, eutanasia si uniunile homosexuale.
Papa Ratzinger subliniaza ca valorile vietii umane nu sunt negociabile. Textul emis ieri de Vatican are o importanta similara unei enciclice, care aprofundeaza fara sa schimbe doctrina catolica. In document este amintita influenta benefica in viata
Bisericii Catolice a reformei liturghiei emise de Consiliul Vatican II, in ciuda unor abuzuri. Papa se declara de acord cu folosirea mai frecventa a limbii latine, ca limba universala a catolicismului, cu precadere in ocazia marilor celebrari internationale.
Soldatii americani, loviti de "sindromul Irak"
O treime dintre militari se intorc acasa afectati de probleme mentale.
Aproape o treime dintre militarii americani intorsi de pe fronturile din Irak si Afganistan, care au solicitat sprijinul Departamentului pentru problemele veteranilor, sufera de probleme mentale, releva un studiu realizat de cercetatorii de la Universitatea din California.
Realizat in colaborare cu Centrul medical pentru veterani de la San Francisco, studiul se bazeaza pe analizarea datelor referitoare la 103.788 de soldati, majoritatea tineri sub 30 de ani.
Dintre acestia, 32.000 au fost diagnosticati cu probleme mentale sau tulburari psihosociale. La mai mult de jumatate dintre acestia, specialistii au identificat doua sau mai multe probleme concomitent.
Aceeasi poveste ca in Vietnam
In cele mai multe dintre cazuri este vorba despre stres posttraumatic, tulburare de natura anxioasa ce apare dupa ce o persoana a suferit ori a fost martor la un eveniment traumatic. Acest sindrom poate cauza depresii, dependenta de alcool sau droguri, probleme de memorie etc.
Raportat la numarul total al militarilor reveniti in Irak si Afganistan, un procent de 13% sufera de stres posttraumatic, releva studiul mentionat. Cifra este doar cu putin mai mica decat procentul de 15,2% de soldati cu acelasi sindrom in cazul veteranilor razboiului din Vietnam.
In cadrul populatiei generale, procentul persoanelor suferind de stres posttraumatic este de 3,5%. Militarii cei mai expusi tulburarilor psihice sunt cei foarte tineri, din grupa de varsta 18-24 de ani.
Soldatii isi ineaca amarul in sticle
Trupele americane desfasurate in Irak si Afganistan se confrunta si cu o alta problema, cea a excesului de alcool, care sta la originea unui numar crescand de acte de violenta, releva "New York Times". Consumul de bauturi alcoolice este interzis soldatilor americani din aceste tari, ceea ce nu-i impiedica pe soldati sa se imbete frecvent cu bauturi de contrabanda, strecurate in baze de lucratorii civili.
Potrivit unor documente ale Pentagonului, dintre cele 665 de procese intentate unor militari aflati in cele doua tari, in 240 de cazuri, consumul de al-cool sau droguri a jucat un rol impor-tant. Soldatii implicati au fost condam-nati pentru jafuri, violuri ori crime.
Cel mai rasunator caz este cel petrecut la Mahmudiya in martie 2006, cand mai multi membri ai Diviziei 101 Aeropurtate au violat o fata de 14 ani si i-au ucis familia dupa ce se imbatasera cu whisky de productie locala.
"Este clar ca avem o multime de probleme legate de alcool in randurile militarilor", spune psihiatrul Thomas Kosten, de la centrul pentru veterani din Houston. El pune aceste probleme pe seama stresului provocat de munca intr-o zona de razboi. "Recurg la acelasi tratament
la care au recurs si militarii din Vietnam. Se refugiaza in bautura si droguri", a declarat Kosten.
Aproape o treime dintre militarii americani intorsi de pe fronturile din Irak si Afganistan, care au solicitat sprijinul Departamentului pentru problemele veteranilor, sufera de probleme mentale, releva un studiu realizat de cercetatorii de la Universitatea din California.
Realizat in colaborare cu Centrul medical pentru veterani de la San Francisco, studiul se bazeaza pe analizarea datelor referitoare la 103.788 de soldati, majoritatea tineri sub 30 de ani.
Dintre acestia, 32.000 au fost diagnosticati cu probleme mentale sau tulburari psihosociale. La mai mult de jumatate dintre acestia, specialistii au identificat doua sau mai multe probleme concomitent.
Aceeasi poveste ca in Vietnam
In cele mai multe dintre cazuri este vorba despre stres posttraumatic, tulburare de natura anxioasa ce apare dupa ce o persoana a suferit ori a fost martor la un eveniment traumatic. Acest sindrom poate cauza depresii, dependenta de alcool sau droguri, probleme de memorie etc.
Raportat la numarul total al militarilor reveniti in Irak si Afganistan, un procent de 13% sufera de stres posttraumatic, releva studiul mentionat. Cifra este doar cu putin mai mica decat procentul de 15,2% de soldati cu acelasi sindrom in cazul veteranilor razboiului din Vietnam.
In cadrul populatiei generale, procentul persoanelor suferind de stres posttraumatic este de 3,5%. Militarii cei mai expusi tulburarilor psihice sunt cei foarte tineri, din grupa de varsta 18-24 de ani.
Soldatii isi ineaca amarul in sticle
Trupele americane desfasurate in Irak si Afganistan se confrunta si cu o alta problema, cea a excesului de alcool, care sta la originea unui numar crescand de acte de violenta, releva "New York Times". Consumul de bauturi alcoolice este interzis soldatilor americani din aceste tari, ceea ce nu-i impiedica pe soldati sa se imbete frecvent cu bauturi de contrabanda, strecurate in baze de lucratorii civili.
Potrivit unor documente ale Pentagonului, dintre cele 665 de procese intentate unor militari aflati in cele doua tari, in 240 de cazuri, consumul de al-cool sau droguri a jucat un rol impor-tant. Soldatii implicati au fost condam-nati pentru jafuri, violuri ori crime.
Cel mai rasunator caz este cel petrecut la Mahmudiya in martie 2006, cand mai multi membri ai Diviziei 101 Aeropurtate au violat o fata de 14 ani si i-au ucis familia dupa ce se imbatasera cu whisky de productie locala.
"Este clar ca avem o multime de probleme legate de alcool in randurile militarilor", spune psihiatrul Thomas Kosten, de la centrul pentru veterani din Houston. El pune aceste probleme pe seama stresului provocat de munca intr-o zona de razboi. "Recurg la acelasi tratament
la care au recurs si militarii din Vietnam. Se refugiaza in bautura si droguri", a declarat Kosten.
miercuri, 18 februarie 2009
Vârsta retelelor de apa, la secret
Peste 70 km de retea din sistemul craiovean de alimentare
cu apa implinesc suta de ani in câteva luni, iar aproape 40 km merg pe 90. Aceste conducte, din fonta cenusie, au durata maxima de viata
de 100 de ani.
In subsolul Baniei salasluieste un adevarat dinozaur al erei serviciilor de utilitati publice din România - reteaua de alimentare cu apa potabila. Administratia Craiovei a facut publice in premiera, in urma cu câteva zile, date in masura sa alerteze orice factor de decizie in domeniu: 70 km de conducte sunt folosite din anii 1907 - 1908, alti 40 km apropiindu-se de venerabila vârsta de 90 de ani. Asociind acestor informatii ritmul de inlocuire a tevilor de maximum 4 km pe an, si asta dupa anul 1998, avem imaginea fidela a nepasarii autoritatilor publice si a operatorului de resort. Primarul Craiovei, Antonie Solomon, a recunoscut ca n-a stiut pâna acum de existenta acestor retele. „Stiam ca sunt vechi, dar nu atât de vechi. Inteleg acum ca nu mi s-a prezentat niciodata o situatie reala. Poate ca Regia Autonoma Apa (administratorul retelei - n.r.) nici n-a stiut ce are in curte. Oricum, din câte am inteles, aceste tevi din fonta sunt mai rezistente decât celelalte, insa problema e ca sunt prea batrâne si ca nu s-a investit nimic pâna acum pentru schimbarea lor“, a spus Solomon. Din totalul de 429 km ai sistemului de alimentare cu apa potabila al Craiovei, 42 km sunt din beton armat precomprimat, vechi de aproape 40 de ani, iar 119 km - otel mai batrân de 20 de ani, pâna la 50 de ani, ambele materiale fiind considerate usor corodabile, mai ales in cazul unei ape de proasta calitate si al unui sol agresiv din punct de vedere chimic, cum este clasificat cel din Banie. Aproximativ 160 km de retea sunt tevi din diferite tipuri de beton, dar mai noi - 25 - 30 de ani, precum si din azbociment, fonta ductila si polietilena. Aceste cifre sunt cuprinse intr-un studiu comandat de ARA (Asociatia Româna a Apei) in 2002, pentru stabilirea pierderilor din sistemul de alimentare cu apa al Craiovei, care, nu se stie inca din ce motive, a fost tinut intr-un sertar greu accesibil. Directorul general al Regiei Autonome Apa, Constantin Stamatoiu, a declarat ca abia in ianuarie 2007 i s-a prezentat acest raport. „Am cerut inca de acum doua luni, de când am venit la Regia Apa, studiile prin care s-au stabilit pierderile, precum si situatia conductelor - vechime, lungime, durata de viata etc. Mi-au fost predate niste documente, insa acest studiu a aparut abia in 2007“, a spus Stamatoiu.
Culmea afacerilor proaste
Pierderile efective din sistemul de alimentare cu apa al Craiovei sunt calculate dupa o metoda simpla: diferenta dintre volumul facturat de apa cumparata si volumul facturat de apa vânduta. In 2006, Regia Autonoma Apa Craiova a facturat 46,9% din apa cumparata de la Apele Române - 1,869 milioane mc, fata de 3,986 milioane mc.
Coeficientul de pierderi a ajuns la 53,1%, insa pierderile reale au fost stabilite la 43,1%, considerându-se ca 10% sunt pierderi inerente procesului tehnologic de tratare, pompare etc. Fata de anul 2003, risipa a scazut, insa doar cu 9,8%. Intre cauzele care conduc la aceste pierderi se numara, pe lânga cele deja amintite, legate de vechimea si calitatea conductelor, regimul defectuos de exploatare a retelelor - variatiile de presiune si consumul la pausal (necontorizat).
ISPA a inceput strâmb
Desi programul cu finantare europeana ISPA in care a fost inclusa si reabilitarea retelei de distributie a apei in Craiova a fost aprobat in 2000, componenta 3, care face referire la modernizarea sistemelor de canalizare si distributie, a fost urnita abia in 2005. Autoritatile de implementare au preferat sa demareze construirea Statiei de epurare de la Facai, lucrare departe de a fi finalizata, mai ales dupa ce firmei executante i-a fost reziliat contractul in 2006. Directorul general al Regiei Apa, Constantin Stamatoiu, spune ca in 2007 si 2008 vor fi inlocuiti circa 40 km de conducta. „Banii pe care ISPA ii acorda pentru proiectul de inlocuire a retelelor si instalatiilor defecte sau deteriorate - 12,6 milioane de euro - trebuie cheltuiti pâna in 2009. Noi speram sa-i consumam mult mai devreme, cel putin pe cei destinati schimbarii tevilor“, a afirmat Stamatoiu. Fondurile mentionate ar trebui sa mai acopere achizitionarea a 13.000 de apometre noi, sute de hidranti si vane, precum si reabilitarea unor rezervoare, bransamente etc.
cu apa implinesc suta de ani in câteva luni, iar aproape 40 km merg pe 90. Aceste conducte, din fonta cenusie, au durata maxima de viata
de 100 de ani.
In subsolul Baniei salasluieste un adevarat dinozaur al erei serviciilor de utilitati publice din România - reteaua de alimentare cu apa potabila. Administratia Craiovei a facut publice in premiera, in urma cu câteva zile, date in masura sa alerteze orice factor de decizie in domeniu: 70 km de conducte sunt folosite din anii 1907 - 1908, alti 40 km apropiindu-se de venerabila vârsta de 90 de ani. Asociind acestor informatii ritmul de inlocuire a tevilor de maximum 4 km pe an, si asta dupa anul 1998, avem imaginea fidela a nepasarii autoritatilor publice si a operatorului de resort. Primarul Craiovei, Antonie Solomon, a recunoscut ca n-a stiut pâna acum de existenta acestor retele. „Stiam ca sunt vechi, dar nu atât de vechi. Inteleg acum ca nu mi s-a prezentat niciodata o situatie reala. Poate ca Regia Autonoma Apa (administratorul retelei - n.r.) nici n-a stiut ce are in curte. Oricum, din câte am inteles, aceste tevi din fonta sunt mai rezistente decât celelalte, insa problema e ca sunt prea batrâne si ca nu s-a investit nimic pâna acum pentru schimbarea lor“, a spus Solomon. Din totalul de 429 km ai sistemului de alimentare cu apa potabila al Craiovei, 42 km sunt din beton armat precomprimat, vechi de aproape 40 de ani, iar 119 km - otel mai batrân de 20 de ani, pâna la 50 de ani, ambele materiale fiind considerate usor corodabile, mai ales in cazul unei ape de proasta calitate si al unui sol agresiv din punct de vedere chimic, cum este clasificat cel din Banie. Aproximativ 160 km de retea sunt tevi din diferite tipuri de beton, dar mai noi - 25 - 30 de ani, precum si din azbociment, fonta ductila si polietilena. Aceste cifre sunt cuprinse intr-un studiu comandat de ARA (Asociatia Româna a Apei) in 2002, pentru stabilirea pierderilor din sistemul de alimentare cu apa al Craiovei, care, nu se stie inca din ce motive, a fost tinut intr-un sertar greu accesibil. Directorul general al Regiei Autonome Apa, Constantin Stamatoiu, a declarat ca abia in ianuarie 2007 i s-a prezentat acest raport. „Am cerut inca de acum doua luni, de când am venit la Regia Apa, studiile prin care s-au stabilit pierderile, precum si situatia conductelor - vechime, lungime, durata de viata etc. Mi-au fost predate niste documente, insa acest studiu a aparut abia in 2007“, a spus Stamatoiu.
Culmea afacerilor proaste
Pierderile efective din sistemul de alimentare cu apa al Craiovei sunt calculate dupa o metoda simpla: diferenta dintre volumul facturat de apa cumparata si volumul facturat de apa vânduta. In 2006, Regia Autonoma Apa Craiova a facturat 46,9% din apa cumparata de la Apele Române - 1,869 milioane mc, fata de 3,986 milioane mc.
Coeficientul de pierderi a ajuns la 53,1%, insa pierderile reale au fost stabilite la 43,1%, considerându-se ca 10% sunt pierderi inerente procesului tehnologic de tratare, pompare etc. Fata de anul 2003, risipa a scazut, insa doar cu 9,8%. Intre cauzele care conduc la aceste pierderi se numara, pe lânga cele deja amintite, legate de vechimea si calitatea conductelor, regimul defectuos de exploatare a retelelor - variatiile de presiune si consumul la pausal (necontorizat).
ISPA a inceput strâmb
Desi programul cu finantare europeana ISPA in care a fost inclusa si reabilitarea retelei de distributie a apei in Craiova a fost aprobat in 2000, componenta 3, care face referire la modernizarea sistemelor de canalizare si distributie, a fost urnita abia in 2005. Autoritatile de implementare au preferat sa demareze construirea Statiei de epurare de la Facai, lucrare departe de a fi finalizata, mai ales dupa ce firmei executante i-a fost reziliat contractul in 2006. Directorul general al Regiei Apa, Constantin Stamatoiu, spune ca in 2007 si 2008 vor fi inlocuiti circa 40 km de conducta. „Banii pe care ISPA ii acorda pentru proiectul de inlocuire a retelelor si instalatiilor defecte sau deteriorate - 12,6 milioane de euro - trebuie cheltuiti pâna in 2009. Noi speram sa-i consumam mult mai devreme, cel putin pe cei destinati schimbarii tevilor“, a afirmat Stamatoiu. Fondurile mentionate ar trebui sa mai acopere achizitionarea a 13.000 de apometre noi, sute de hidranti si vane, precum si reabilitarea unor rezervoare, bransamente etc.
Solidaritate intre micii actionari si sindicate
Actiunea de protest, de joi, a sindicalistilor brasoveni este considerata nu atat legala, cat mai ales justificata, de catre actionari ai SC Rulmentul care detin 10% din capitalul social al acesteia.
In fruntea celor care au tinut sa isi declare solidaritatea cu cei peste 1.000 de salariati protestatari de la uzinele Tractorul si Rulmentul se afla conducerea Societatii de Servicii si Investitii Financiare (SSIF) Orizont Vest SA - Oradea, care impreuna cu alte persoane fizice detine peste 10% din societatea Rulmentul Brasov. Directorul SSIF Orizont, ing. Nicolae Rusu, care este si membru in Consiliul de Administratie al fabricii brasovene de rulmenti, a anuntat ca se solidarizeaza cu sindicatele care au participat la greva spontana din Brasov, in februarie, si in special cu sindicatul de la SC Rulmentul SA, motivandu-si optiunea: "Sindicatul Liber Rulmentul revendica acum faptul ca actionarul majoritar AVAS nu vrea sa semneze gajul pentru materia prima catre furnizor de otel si nu doreste privatizarea, refuzand orice intentie privata in acest sens".
Intr-adevar, in intersectia blocata de colegii sai si de salariatii de la Tractorul, liderul sindical de la Rulmentul, Gabriel Dachim, a afirmat, joi, inainte de a pleca spre Bucuresti, ca Adunarea Generala a Actionarilor, in care cuvantul decisiv il are AVAS, s-a razgandit si nu mai vrea sa ipotecheze active in favoarea furnizorului de otel. Firmei Dapinia Trading & Co. Ltd i se datoreaza 6 milioane de dolari, din care pentru patru milioane s-au gajat deja active, si Dachim a sustinut ca in aceste conditii, fara otel, "Rulmentul moare".
"Tunurile" pe AVAS
Actionarii minoritari isi justifica actiunea de solidaritate pe larg: "Facem acest lucru si sustinem initiativele sindicatelor din Brasov, deoarece consideram ca Statul Roman, prin reprezentantul sau AVAS - actionarul majoritar al acestor firme - este cel mai «prost administrator» al companiilor unde lucreaza si unde supravietuiesc protestatarii. AVAS indatoreaza, credem, in mod voit aceste companii care pot fi competitive din punct de vedere economic si care au un adevarat potential in industriile in care opereaza deoarece nu participa la capitalizare, ingreuneaza luarea deciziilor, se opune oricaror solutii si nici nu propune altele mai eficiente, toate acestea prin reprezentantii sai. AVAS a refuzat in mod repetat propuneri de privatizari si nu si-a respectat obligatiile asumate in acest sens, tocmai pentru a putea ingropa in totalitate aceste firme in datorii deoarece penalitatile sunt foarte mari (de aproximativ 36,5% an, de peste 4 ori mai mare decat dobanzile bancare)", declara Nicolae Rusu.
In consecinta, actionarii minoritari reprezentati de SSIF Orizont Oradea solicita AVAS, considerand ca fiind singura solutie viabila, sa scoata urgent la privatizare companiile aflate in situatia SC Rulmentul si Tractorul, cu stergerea penalitatilor create artificial, cu perioada de gratie la datorii si obligativitatea cumparatorului de a investi in fond de dezvoltare si mediu pe o perioada de 5 ani dupa privatizare, "astfel putandu-se rezolva automat problema sociala a angajatilor si relansarea economica a societatilor", a punctat directorul SSIF Orizontul Oradea si membru in CA-ul uzinei de Rulmenti.
In fruntea celor care au tinut sa isi declare solidaritatea cu cei peste 1.000 de salariati protestatari de la uzinele Tractorul si Rulmentul se afla conducerea Societatii de Servicii si Investitii Financiare (SSIF) Orizont Vest SA - Oradea, care impreuna cu alte persoane fizice detine peste 10% din societatea Rulmentul Brasov. Directorul SSIF Orizont, ing. Nicolae Rusu, care este si membru in Consiliul de Administratie al fabricii brasovene de rulmenti, a anuntat ca se solidarizeaza cu sindicatele care au participat la greva spontana din Brasov, in februarie, si in special cu sindicatul de la SC Rulmentul SA, motivandu-si optiunea: "Sindicatul Liber Rulmentul revendica acum faptul ca actionarul majoritar AVAS nu vrea sa semneze gajul pentru materia prima catre furnizor de otel si nu doreste privatizarea, refuzand orice intentie privata in acest sens".
Intr-adevar, in intersectia blocata de colegii sai si de salariatii de la Tractorul, liderul sindical de la Rulmentul, Gabriel Dachim, a afirmat, joi, inainte de a pleca spre Bucuresti, ca Adunarea Generala a Actionarilor, in care cuvantul decisiv il are AVAS, s-a razgandit si nu mai vrea sa ipotecheze active in favoarea furnizorului de otel. Firmei Dapinia Trading & Co. Ltd i se datoreaza 6 milioane de dolari, din care pentru patru milioane s-au gajat deja active, si Dachim a sustinut ca in aceste conditii, fara otel, "Rulmentul moare".
"Tunurile" pe AVAS
Actionarii minoritari isi justifica actiunea de solidaritate pe larg: "Facem acest lucru si sustinem initiativele sindicatelor din Brasov, deoarece consideram ca Statul Roman, prin reprezentantul sau AVAS - actionarul majoritar al acestor firme - este cel mai «prost administrator» al companiilor unde lucreaza si unde supravietuiesc protestatarii. AVAS indatoreaza, credem, in mod voit aceste companii care pot fi competitive din punct de vedere economic si care au un adevarat potential in industriile in care opereaza deoarece nu participa la capitalizare, ingreuneaza luarea deciziilor, se opune oricaror solutii si nici nu propune altele mai eficiente, toate acestea prin reprezentantii sai. AVAS a refuzat in mod repetat propuneri de privatizari si nu si-a respectat obligatiile asumate in acest sens, tocmai pentru a putea ingropa in totalitate aceste firme in datorii deoarece penalitatile sunt foarte mari (de aproximativ 36,5% an, de peste 4 ori mai mare decat dobanzile bancare)", declara Nicolae Rusu.
In consecinta, actionarii minoritari reprezentati de SSIF Orizont Oradea solicita AVAS, considerand ca fiind singura solutie viabila, sa scoata urgent la privatizare companiile aflate in situatia SC Rulmentul si Tractorul, cu stergerea penalitatilor create artificial, cu perioada de gratie la datorii si obligativitatea cumparatorului de a investi in fond de dezvoltare si mediu pe o perioada de 5 ani dupa privatizare, "astfel putandu-se rezolva automat problema sociala a angajatilor si relansarea economica a societatilor", a punctat directorul SSIF Orizontul Oradea si membru in CA-ul uzinei de Rulmenti.
Granita Uniunii Europene cu Ucraina a ajuns un ”no men's land” in Maramures
Autoritatile maramuresene au mari probleme cu intretinerea perimetrelor de protectie de la granita cu Ucraina. Desi e vorba de frontiera externa a Uniunii Europene, nimeni nu e dispus sa aloce bani pentru intretinerea acestor zone, conform legislatiei internationale. Obligatia revine administratiilor locale, insa alesii sustin ca nu au de unde sa scoata zecile de miliarde necesare defrisarilor, respectiv inlocuirii bornelor si indicatoarelor de la granita. Ei au facut lucrari doar unde era batator la ochi, astfel ca, la aceasta ora, fasia de frontiera e acoperita pe portiuni considerabile de lastaris si buruieni – o binecuvantare pentru eventualii transfugi.
Legislatia internationala prevede ca fasia de frontiera trebuie sa fie vizibila din aparatele de zbor, iar pentru asta se impune ca in zonele impadurite sa se rada absolut tot ce creste pe o latime de 10 metri de la linia de granita, insa pe o lungime de peste 160 de kilometri. De asemenea, in perimetrul respectiv trebuie amenajate cai de acces, astfel incat controalele sa fie cat mai usor de facut. Problema e ca autoritatile locale nu primesc niciun leu ca sa faca aceste lucrari, iar din bugetele proprii, si asa austere, nu isi permit asemenea investitii.
Calauzele au luat locul granicerilor pe cararile de munte
Astfel de lucrari nu s-au facut de mult timp la frontiera Maramuresului cu Ucraina. Gospodarii care locuiesc la granita povestesc ca, in munti, exista zone extinse pe care, de ani buni, nu le-a mai calcat picior de granicer, iar asta de teama jivinelor si a traseelor riscante.
Exista insa voci care spun ca lastarisul crescut pe fasia de granita si lipsa cailor de acces care sa permita verificari permanente pe fasie le-au dat aripi calauzelor. Oficial nu se vorbeste despre acest subiect. Povesti cu ucrainieni “cat casa” care cunosc carari secrete in munti circula insa, dar numai in cercuri restranse pentru ca oamenii “nu vor nenorocire la casa”.
Ca frontiera Maramuresului cu Ucraina e fortata de grupuri organizate de transfugi e un fapt necontestat. Politistii de frontiera au prins nu o data fugari din cele mai indepartate colturi ale lumii - spre exemplu Somalia - care au ajuns pe nepusa masa in Maramures.
Viseul nu poate ingriji cei 30 km de granita ai Romaniei
Cele mai multe incidente cu imigranti au fost inregistrate in zona Viseului. Autoritatile locale au in grija cea mai mare suprafata de granita din judet – 30 de kilometri – si recunosc deschis ca nu pot face fata cerintelor impuse de normativele europene in domeniul protectiei frontierelor.
“Am calculat cat ne-ar costa sa facem minimul necesar. E vorba de vreo 5 sau 6 miliarde pe care efectiv nu avem de unde sa le scoatem. In consecinta, am anuntat prefectura si autoritatile de la judet ca nu putem face fata daca nu ne da cineva bani. Granita nu e a orasului Viseu, ci a Maramuresului si a Romaniei. Sa faca atunci bine Maramuresul si Romania si sa gaseasca o solutie”, a declarat pentru eMaramures.ro primarul din Viseu de Sus, Vasile Ciolpan.
Acesta a mai explicat ca anul trecut a reusit sa faca rost de aproape o jumatate de miliard de lei vechi cu care intentiona sa faca lucrari de intretinere pe o suprafata mai restansa de la granita cu Ucraina. “Legea ne cere sa facem, dar e foarte greu si cand ai bani. E vorba de frontiera in munti si nu pe camp. Bornele trebuie duse cu elicopterul, trebuie sa mearga o echipa intreaga sa faca defrisari… Noi am facut licitatie si nu a venit nimeni”, s-a plans edilul din Viseu. El a declarat ca in anumite sectoare ale frontierei nu s-au mai facut defrisari de dinainte de 1989.
Primarii maramureseni nu mai vor sa administreze fasia de frontiera
Cu aceeasi problema se confrunta si celelalte localitati de la frontiera cu Ucraina. Nici macar municipiul Sighetu Marmatiei, care are unul din cele mai mari bugete din judet, nu isi permite sa faca lucrarile de intretinere conform standardelor impuse de UE.
In disperare de cauza, primarii si-au incercat sansele peste tot. Sesizarile lor au inceput sa curga anul acesta spre prefectul de Maramures, Gyongyike Bondi, consiliul judetean, dar si catre liderii partidelor. Alesii au cerut bani, dar mai ales sa li se ia de pe cap responsabilitatea intretinerii perimetrelor strategice pentru ca se tem ca vor primi sanctiuni pe viitor.
“Cunoastem aceasta situatie nefericita si incercam sa ii gasim cumva o rezolvare. Saptamana viitoare vom avea o intalnire cu autoritatile din localitatile de granita si vom face o evaluare a situatiei. Trebuie sa vedem de cati bani e nevoie si cum ii putem obtine. Singura sursa pentru a obtine bani e deocamdata guvernul. Cel mai probabil ca vom merge pe un proiect de hotarare prin care sa solicitam fonduri guvernamentale. Vom cere si ajutorul ocoalelor silvice ca sa avem forta de munca necesara”, a aratat repezentantul guvernului in teritoriu.
Legislatia internationala prevede ca fasia de frontiera trebuie sa fie vizibila din aparatele de zbor, iar pentru asta se impune ca in zonele impadurite sa se rada absolut tot ce creste pe o latime de 10 metri de la linia de granita, insa pe o lungime de peste 160 de kilometri. De asemenea, in perimetrul respectiv trebuie amenajate cai de acces, astfel incat controalele sa fie cat mai usor de facut. Problema e ca autoritatile locale nu primesc niciun leu ca sa faca aceste lucrari, iar din bugetele proprii, si asa austere, nu isi permit asemenea investitii.
Calauzele au luat locul granicerilor pe cararile de munte
Astfel de lucrari nu s-au facut de mult timp la frontiera Maramuresului cu Ucraina. Gospodarii care locuiesc la granita povestesc ca, in munti, exista zone extinse pe care, de ani buni, nu le-a mai calcat picior de granicer, iar asta de teama jivinelor si a traseelor riscante.
Exista insa voci care spun ca lastarisul crescut pe fasia de granita si lipsa cailor de acces care sa permita verificari permanente pe fasie le-au dat aripi calauzelor. Oficial nu se vorbeste despre acest subiect. Povesti cu ucrainieni “cat casa” care cunosc carari secrete in munti circula insa, dar numai in cercuri restranse pentru ca oamenii “nu vor nenorocire la casa”.
Ca frontiera Maramuresului cu Ucraina e fortata de grupuri organizate de transfugi e un fapt necontestat. Politistii de frontiera au prins nu o data fugari din cele mai indepartate colturi ale lumii - spre exemplu Somalia - care au ajuns pe nepusa masa in Maramures.
Viseul nu poate ingriji cei 30 km de granita ai Romaniei
Cele mai multe incidente cu imigranti au fost inregistrate in zona Viseului. Autoritatile locale au in grija cea mai mare suprafata de granita din judet – 30 de kilometri – si recunosc deschis ca nu pot face fata cerintelor impuse de normativele europene in domeniul protectiei frontierelor.
“Am calculat cat ne-ar costa sa facem minimul necesar. E vorba de vreo 5 sau 6 miliarde pe care efectiv nu avem de unde sa le scoatem. In consecinta, am anuntat prefectura si autoritatile de la judet ca nu putem face fata daca nu ne da cineva bani. Granita nu e a orasului Viseu, ci a Maramuresului si a Romaniei. Sa faca atunci bine Maramuresul si Romania si sa gaseasca o solutie”, a declarat pentru eMaramures.ro primarul din Viseu de Sus, Vasile Ciolpan.
Acesta a mai explicat ca anul trecut a reusit sa faca rost de aproape o jumatate de miliard de lei vechi cu care intentiona sa faca lucrari de intretinere pe o suprafata mai restansa de la granita cu Ucraina. “Legea ne cere sa facem, dar e foarte greu si cand ai bani. E vorba de frontiera in munti si nu pe camp. Bornele trebuie duse cu elicopterul, trebuie sa mearga o echipa intreaga sa faca defrisari… Noi am facut licitatie si nu a venit nimeni”, s-a plans edilul din Viseu. El a declarat ca in anumite sectoare ale frontierei nu s-au mai facut defrisari de dinainte de 1989.
Primarii maramureseni nu mai vor sa administreze fasia de frontiera
Cu aceeasi problema se confrunta si celelalte localitati de la frontiera cu Ucraina. Nici macar municipiul Sighetu Marmatiei, care are unul din cele mai mari bugete din judet, nu isi permite sa faca lucrarile de intretinere conform standardelor impuse de UE.
In disperare de cauza, primarii si-au incercat sansele peste tot. Sesizarile lor au inceput sa curga anul acesta spre prefectul de Maramures, Gyongyike Bondi, consiliul judetean, dar si catre liderii partidelor. Alesii au cerut bani, dar mai ales sa li se ia de pe cap responsabilitatea intretinerii perimetrelor strategice pentru ca se tem ca vor primi sanctiuni pe viitor.
“Cunoastem aceasta situatie nefericita si incercam sa ii gasim cumva o rezolvare. Saptamana viitoare vom avea o intalnire cu autoritatile din localitatile de granita si vom face o evaluare a situatiei. Trebuie sa vedem de cati bani e nevoie si cum ii putem obtine. Singura sursa pentru a obtine bani e deocamdata guvernul. Cel mai probabil ca vom merge pe un proiect de hotarare prin care sa solicitam fonduri guvernamentale. Vom cere si ajutorul ocoalelor silvice ca sa avem forta de munca necesara”, a aratat repezentantul guvernului in teritoriu.
Amicalul Italia-Romania nu se mai joaca
Ca urmare a evenimentelor tragice de la Catania, soldate cu moartea unui politist si ranirea altor 100 de persoane, Federatia Italiana de Fotbal a luat decizia de suspendare a meciului amical dintre selectionatele Italiei si Romaniei, programat initial miercuri, 7 februarie, la Siena. Hotărârea a fost luată dupa o reuniune de urgenta a oficialilor federatiei italiene, in frunte cu comisarul Luca Pancalli.
"Am dispus incetarea tuturor activitatilor. În Italia fotbalul se va opri. Ajunge! Este o situatie care nu necesita comentarii, e incredibil sa-ti pierzi viata
la 38 de ani", a declarat Pancalli, care a adaugat ca in ceea ce priveste meciul cu Romania, decizia finala a suspendarii partidei va fi luata dupa consultarea partii romane.
"Am dispus incetarea tuturor activitatilor. În Italia fotbalul se va opri. Ajunge! Este o situatie care nu necesita comentarii, e incredibil sa-ti pierzi viata
la 38 de ani", a declarat Pancalli, care a adaugat ca in ceea ce priveste meciul cu Romania, decizia finala a suspendarii partidei va fi luata dupa consultarea partii romane.
Maccarone: „McClaren este un fals cu două feţe”
Selecţionerul Angliei, Steve McClaren, a fost de curând ţinta unor atacuri cât se poate de virulente din partea fostului său elev de la Middlesbrough, Massimo Maccarone. „Killer”-ul Stelei l-a ironizat pe fostul său antrenor, întrebându-se retoric cum a putut oare Federaţia Engleză de Fotbal să pună un asemenea om „limitat” la cârma naţioanalei.
Italianul s-a declarat de-a dreptul „scârbit” de felul în care s-a purtat fostul tehnician al lui „Boro” cu el. Cu toate acestea, Maccarone nu s-a ridicat mai niciodată la nivelul aşteptărilor, fiind adus în vara lui 2002 pe o suma destul de impresionantă pentru acele vremuri: 16 milioane de dolari. Săptămâna trecută, a fost cedat Sienei pe gratis.
„Am fost complet şocat şi scârbit de cum s-a purtat cu mine. Numai în Anglia este posibil ca un om cu asemenea calităţi limitate să fie numit selecţioner. Mereu-zâmbitorul Steve «Magnificul» McClaren este, fără îndoială, un fals cu două feţe. Este cea mai falsă persoană pe care am avut ghinionul să o întâlnesc în fotbal până acum”, şi-a început Maccarone atacul.
McLaren a făcut în cursul săptămânii trecute o vizită la Casa Comunelor, pentru a-l vedea pe premierul Tony Blair în «acţiune». A profitat de oportunitate şi i-a cerut acestuia mai multe sfaturi în legătură cu manevrarea mass-mediei. „Ar trebuie mai bine să-şi petreacă timpul încercând să înţeleagă mentalitatea jucătorilor lui, în loc să piardă atâta timp aiurea, încercând să înţeleagă presa britanică”, a comentat Massimo Maccarone.
De ce este însă oare aşa de supărat italianul pe fostul său antrenor?! Ei bine, răspunsul a fost găsit de tabloidul The Sun. Totul a început în februarie 2004, cu ocazia finalei Cupei Ligii dintre „Boro” şi Bolton. „Timp de o lună, înainte de finala Cupei Ligii, mi-a spus în mod repetat că am nevoie de odihnă şi că nu mă bagă în meciurile de campionat pentru a mă menaja, ca să joc titular în finala cu Bolton. Îmi spunea, cum de fapt spunea tuturor, că sunt preferatul lui şi că îşi pune toată baza în mine. Dar ştiţi cât am jucat în finală? Zero minute. După ce s-a terminat meciul, singurele cuvinte pe care mi le-a zis au fost: «Da. Ştiu, ştiu!»”, a povestit Maccarone.
Italianul s-a declarat de-a dreptul „scârbit” de felul în care s-a purtat fostul tehnician al lui „Boro” cu el. Cu toate acestea, Maccarone nu s-a ridicat mai niciodată la nivelul aşteptărilor, fiind adus în vara lui 2002 pe o suma destul de impresionantă pentru acele vremuri: 16 milioane de dolari. Săptămâna trecută, a fost cedat Sienei pe gratis.
„Am fost complet şocat şi scârbit de cum s-a purtat cu mine. Numai în Anglia este posibil ca un om cu asemenea calităţi limitate să fie numit selecţioner. Mereu-zâmbitorul Steve «Magnificul» McClaren este, fără îndoială, un fals cu două feţe. Este cea mai falsă persoană pe care am avut ghinionul să o întâlnesc în fotbal până acum”, şi-a început Maccarone atacul.
McLaren a făcut în cursul săptămânii trecute o vizită la Casa Comunelor, pentru a-l vedea pe premierul Tony Blair în «acţiune». A profitat de oportunitate şi i-a cerut acestuia mai multe sfaturi în legătură cu manevrarea mass-mediei. „Ar trebuie mai bine să-şi petreacă timpul încercând să înţeleagă mentalitatea jucătorilor lui, în loc să piardă atâta timp aiurea, încercând să înţeleagă presa britanică”, a comentat Massimo Maccarone.
De ce este însă oare aşa de supărat italianul pe fostul său antrenor?! Ei bine, răspunsul a fost găsit de tabloidul The Sun. Totul a început în februarie 2004, cu ocazia finalei Cupei Ligii dintre „Boro” şi Bolton. „Timp de o lună, înainte de finala Cupei Ligii, mi-a spus în mod repetat că am nevoie de odihnă şi că nu mă bagă în meciurile de campionat pentru a mă menaja, ca să joc titular în finala cu Bolton. Îmi spunea, cum de fapt spunea tuturor, că sunt preferatul lui şi că îşi pune toată baza în mine. Dar ştiţi cât am jucat în finală? Zero minute. După ce s-a terminat meciul, singurele cuvinte pe care mi le-a zis au fost: «Da. Ştiu, ştiu!»”, a povestit Maccarone.
Gheorghe Tadici si Mariana Tarca se inteapa din inertie
Derbyul handbalului feminin romanesc dintre Rulmentul si Oltchim, disputat la Brasov, a fost transat in favoarea valcencelor, care s-au impus cu 27-21 (13-12). Aproape campion cu Oltchim, antrenorul Gheorghe Tadici nu s-a putut abtine nici acum sa nu o atace pe Mariana Tarca. „Puteam sa le batrem la peste 10 goluri, asta e diferenta in acest moment intre echipa mea si cea a Marianei Tarca. Arbitrii ne-au furat tot meciul“, a spus, la finalul partidei, Gheorghe Tadici. Antrenoarea Rulmentului, Mariana Tarca a raspuns: „In loc sa-si aprecieze si sa-si admire elevele, lui Tadici ii place sa iasa tot el in evidenta“.
Un milion de dolari pe autograful Nadiei
Un sofer american si-a scos la vinzare permisul de conducere, pe care in 1999 obtinuse semnatura „zeitei de la Montreal“.
Un american din Williamsburg vrea sa devina milionar gratie unui autograf pe care l-a primit in urma cu opt ani de la „zeita de la Montreal“ Nadia Comaneci, desemnata la sfirsitul anului trecut, in urma unui sondaj al cotidianului spaniol „El Mundo Deportivo“, sportiva secolului XX. Acesta cere pentru semnatura Nadiei data pe permisul de conducere, scos la licitatie pe eBay, nu mai putin de un milion de dolari. „O data in viata
ai sansa de a intra in posesia autografelor a doua campioane olimpice, Nadia Comaneci si Janet Evans (n.r.- recordmana mondiala la natatie). Am reusit sa obtin cele doua semnaturi la un eveniment sportiv organizat la Washington, in 1999, la care au participat cele doua“, spune americanul.
Permis de conducere valoros
Desi realizeaza ca suma ceruta este cam mare, americanul a gasit o justificare: „Autografele apar pe permisul meu de conducere. Sa nu uitam ca pe acesta se afla semnatura mea, poza si chiar datele personale. Este un obiect rar, tinind cont de faptul ca, in momentul in care expira, permisul trebuie predat. Eu am reusit sa-l pastrez pe acesta. L-am rugat pe un angajat al DMV sa mi-l lase pentru ca detine cele doua semnaturi valoroase. Acesta a facut o gaura pentru a arata ca nu mai e valabil si am scapat“, a mai spus americanul.
Visul americanului: fara saracie
Soferul american spune ca, daca va reusi sa-si vinda permisul de conducere, va scapa de saracie. „Pretul pe care il cer este unul corect. Caut un cumparator serios pentru acest obiect. Vreau sa fac tot posibilul pentru a iesi din saracia care pare ca a pus stapinire pe viata mea. Vreau sa-mi indrept viata catre alta directie si sa-i ajut si pe alti oameni nevoiasi care-mi ies in cale. Sincer, caut pe cineva cu o situatie financiara buna care sa-si poata permite sa plateasca pretul cerut de mine. Daca vind permisul, nu numai ziua mi se va schimba, ci si viata“, concluzioneaza americanul. Doritorii pot licita pentru permis pina luni, cind anuntul va expira.
Nepotul lui Marin Sorescu vindea costumul Nadiei
Sansele americanului sint minime daca luam in calcul alte obiecte ale fostei gimnaste scoase la licitatie. In urma cu doi ani, Emil Sorescu, nimeni altul decit nepotul scriitorului Marin Sorescu, intentiona sa vinda, pentru suma de 10.000 de euro, costumul de gimnastica purtat de Nadia la Montreal. Proprietarul pretiosului obiect voia sa se desparta de acesta deoarece situatia financiara a familiei sale era una dificila. Pentru a-l vinde, Emil Sorescu avea nevoie insa de un certificat de autenticitate, dar si de acordul Nadiei. Un alt tricou care-l imita pe cel detinut de Emil Sorescu si care fusese oferit fostei gimnaste romane pentru o campanie
de promovare desfasurata in Japonia a fost vindut, anul trecut, in cadrul unei gale caritabile organizate la Palatul Parlamentului. Pentru acesta, campioana olimpica la atletism Gabriela Szabo a scos din buzunar 20.000 de euro. (V.D.)
* Mai ieftin pe eBay britanic
Pe varianta britanica a celui mai cunoscut site de vinzari online, o fotografie cu Nadia Comaneci tocmai s-a vindut cu 34,99 lire sterline. Un simplu autograf se vinde cu citeva lire, alte poze valorind zeci de lire. Pe eBay, Adrian Mutu se vinde ieftin, pe un poster (foto) cu liderul nationalei fiind cerute 0,99 lire sterline, adica jumatate din, de exemplu, doua bancnote de 10.000 de lei vechi abia scoase din circuit de BNR. Pina ieri nimeni nu se indurase sa dea mai mult de 0,72. De altfel, si un tricou cu nationala de fotbal a Romaniei socialiste se vindea mai bine decit unul imbracat de reprezentativa care se antreneaza pentru ca a ratat consecutiv prezenta la turnee finale, diferenta fiind de peste 5 lire.
Un american din Williamsburg vrea sa devina milionar gratie unui autograf pe care l-a primit in urma cu opt ani de la „zeita de la Montreal“ Nadia Comaneci, desemnata la sfirsitul anului trecut, in urma unui sondaj al cotidianului spaniol „El Mundo Deportivo“, sportiva secolului XX. Acesta cere pentru semnatura Nadiei data pe permisul de conducere, scos la licitatie pe eBay, nu mai putin de un milion de dolari. „O data in viata
ai sansa de a intra in posesia autografelor a doua campioane olimpice, Nadia Comaneci si Janet Evans (n.r.- recordmana mondiala la natatie). Am reusit sa obtin cele doua semnaturi la un eveniment sportiv organizat la Washington, in 1999, la care au participat cele doua“, spune americanul.
Permis de conducere valoros
Desi realizeaza ca suma ceruta este cam mare, americanul a gasit o justificare: „Autografele apar pe permisul meu de conducere. Sa nu uitam ca pe acesta se afla semnatura mea, poza si chiar datele personale. Este un obiect rar, tinind cont de faptul ca, in momentul in care expira, permisul trebuie predat. Eu am reusit sa-l pastrez pe acesta. L-am rugat pe un angajat al DMV sa mi-l lase pentru ca detine cele doua semnaturi valoroase. Acesta a facut o gaura pentru a arata ca nu mai e valabil si am scapat“, a mai spus americanul.
Visul americanului: fara saracie
Soferul american spune ca, daca va reusi sa-si vinda permisul de conducere, va scapa de saracie. „Pretul pe care il cer este unul corect. Caut un cumparator serios pentru acest obiect. Vreau sa fac tot posibilul pentru a iesi din saracia care pare ca a pus stapinire pe viata mea. Vreau sa-mi indrept viata catre alta directie si sa-i ajut si pe alti oameni nevoiasi care-mi ies in cale. Sincer, caut pe cineva cu o situatie financiara buna care sa-si poata permite sa plateasca pretul cerut de mine. Daca vind permisul, nu numai ziua mi se va schimba, ci si viata“, concluzioneaza americanul. Doritorii pot licita pentru permis pina luni, cind anuntul va expira.
Nepotul lui Marin Sorescu vindea costumul Nadiei
Sansele americanului sint minime daca luam in calcul alte obiecte ale fostei gimnaste scoase la licitatie. In urma cu doi ani, Emil Sorescu, nimeni altul decit nepotul scriitorului Marin Sorescu, intentiona sa vinda, pentru suma de 10.000 de euro, costumul de gimnastica purtat de Nadia la Montreal. Proprietarul pretiosului obiect voia sa se desparta de acesta deoarece situatia financiara a familiei sale era una dificila. Pentru a-l vinde, Emil Sorescu avea nevoie insa de un certificat de autenticitate, dar si de acordul Nadiei. Un alt tricou care-l imita pe cel detinut de Emil Sorescu si care fusese oferit fostei gimnaste romane pentru o campanie
de promovare desfasurata in Japonia a fost vindut, anul trecut, in cadrul unei gale caritabile organizate la Palatul Parlamentului. Pentru acesta, campioana olimpica la atletism Gabriela Szabo a scos din buzunar 20.000 de euro. (V.D.)
* Mai ieftin pe eBay britanic
Pe varianta britanica a celui mai cunoscut site de vinzari online, o fotografie cu Nadia Comaneci tocmai s-a vindut cu 34,99 lire sterline. Un simplu autograf se vinde cu citeva lire, alte poze valorind zeci de lire. Pe eBay, Adrian Mutu se vinde ieftin, pe un poster (foto) cu liderul nationalei fiind cerute 0,99 lire sterline, adica jumatate din, de exemplu, doua bancnote de 10.000 de lei vechi abia scoase din circuit de BNR. Pina ieri nimeni nu se indurase sa dea mai mult de 0,72. De altfel, si un tricou cu nationala de fotbal a Romaniei socialiste se vindea mai bine decit unul imbracat de reprezentativa care se antreneaza pentru ca a ratat consecutiv prezenta la turnee finale, diferenta fiind de peste 5 lire.
TVR nu mai transmite fotbal intern
Incredibil, dar adevarat: angajatii postului public au uitat sa faca platile catre Telesport, firma care detine drepturile TV pentru Liga I.
Soc pe piata televiziunilor din Romania: TVR a pierdut, joi seara, drepturile de transmisie a partidelor din Liga I la fotbal! Postul public de televiziune a primit o lovitura teribila, in urma careia a ramas fara o sursa importanta de audienta. Acest nou esec agraveaza situatia TVR pe un segment vital - cel al transmisiilor de fotbal -, aducator de prestigiu, publicitate, bani si telespectatori.
Esecuri pe linie pentru postul public
Horatiu Nicolau, patronul firmei Telesport, care detine drepturile TV asupra Ligii I pana in 2008, a decis sa renunte la contractul cu postul public, nemultumit de intarzierea platilor. TVR a ramas astfel fara optiunile 1 si 4 asupra meciurilor din Liga I.
Este un nou esec pentru managementul postului public, care in 2006 a fost invins de Pro TV in cursa pentru achizitionarea drepturilor de televizare a Ligii Campionilor. In urma cu o luna, FRF a anuntat ca, la finalul actualului contract (pe care-l are cu TVR), va scoate la licitatie drepturile TV pentru meciurile nationalei.
In conditiile in care jocurile de Cupa UEFA se achizitioneaza „la bucata”, iar nationala va fi „cumparata” de concurenta, TVR ar ramane, prin pierderea Ligii I, fara ultima sursa importanta si constanta de audienta in fotbal.
„Profesionistii” TVR
Intorsatura a provocat un cutremur in postul din Calea Dorobanti. Sefii Departamentului Sport, in frunte cu Ioan Todan, au fost bagati in sedinta de Tudor Giurgiu, directorul general al TVR. In final, s-au decis mai multe directii de actiune. TVR a inaintat o noua oferta pentru Telesport, pentru a semna alt contract. S-a emis si un comunicat in care se pune pierderea Ligii I pe seama angajatilor de la Directia economica, acestia uitand sa faca platile! Este o explicatie stupefianta, care spune totul despre profesionalismul cu care lucreaza „specialistii” de la departamentul economic al TVR.
„S-a pierdut un contract strategic”
„Conform contractului, in data de 10 ianuarie 2007, TVR avea obligatia de a achita una dintre transele pentru drepturile de televizare ale meciurilor din Liga I. Persoanele responsabile de efectuarea platilor din cadrul Directiei economice au omis, din neglijenta, sa emita ordinele de plata, prin urmare contractul a fost reziliat de drept de catre compania Telesport in 30 ianuarie 2007”, se explica in comunicatul TVR.
Tudor Giurgiu a luat foc. „E nepermis ca factori de decizie importanti din TVR, manageri cu experienta, sa puna institutia intr-o situatie atat de neplacuta. Era un contract strategic pentru TVR atat din punct de vedere al imaginii, al audientei, dar si al vanzarilor. Voi fi extrem de sever in aplicarea sanctiunilor”, a promis regizorul din fruntea postului public.
O singura data s-a mai intamplat, de-a lungul ultimului deceniu, ca TVR sa nu transmita meciurile dintr-un sezon (fie el de toamna sau de primavara) al campionatului intern.
Concurenta
Realitatea TV, Antena 1 si Prima TV, la panda
Horatiu Nicolau, seful Telesport, era ieri insensibil la zbaterile postului public: „Eu am avut, de-a lungul vremii, o relatie foarte buna cu TVR in general si cu Departamentul Sport in special. Din pacate, acum sunt in pozitia de garant al drepturilor de televizare”. „Nu ma intereseaza motivul pentru care n-au platit.
Au pus in pericol contractul cu LPF. Riscam sa ramanem fara drepturile TV. Le-am explicat celor de la TVR ca acel contract nu mai exista. Acum am patru oferte. Realitatea TV, Antena 1 si Prima TV s-au aratat interesate de „pachetul” TVR. De asemenea, postul public a facut o noua oferta. Luni voi trage linie. Si asa e foarte tarziu”, a incheiat Horatiu Nicolau, care a adaugat insa ca, „la oferte egale, prioritate va avea TVR, pentru ca pana acum a fost un partener serios”.
Soc pe piata televiziunilor din Romania: TVR a pierdut, joi seara, drepturile de transmisie a partidelor din Liga I la fotbal! Postul public de televiziune a primit o lovitura teribila, in urma careia a ramas fara o sursa importanta de audienta. Acest nou esec agraveaza situatia TVR pe un segment vital - cel al transmisiilor de fotbal -, aducator de prestigiu, publicitate, bani si telespectatori.
Esecuri pe linie pentru postul public
Horatiu Nicolau, patronul firmei Telesport, care detine drepturile TV asupra Ligii I pana in 2008, a decis sa renunte la contractul cu postul public, nemultumit de intarzierea platilor. TVR a ramas astfel fara optiunile 1 si 4 asupra meciurilor din Liga I.
Este un nou esec pentru managementul postului public, care in 2006 a fost invins de Pro TV in cursa pentru achizitionarea drepturilor de televizare a Ligii Campionilor. In urma cu o luna, FRF a anuntat ca, la finalul actualului contract (pe care-l are cu TVR), va scoate la licitatie drepturile TV pentru meciurile nationalei.
In conditiile in care jocurile de Cupa UEFA se achizitioneaza „la bucata”, iar nationala va fi „cumparata” de concurenta, TVR ar ramane, prin pierderea Ligii I, fara ultima sursa importanta si constanta de audienta in fotbal.
„Profesionistii” TVR
Intorsatura a provocat un cutremur in postul din Calea Dorobanti. Sefii Departamentului Sport, in frunte cu Ioan Todan, au fost bagati in sedinta de Tudor Giurgiu, directorul general al TVR. In final, s-au decis mai multe directii de actiune. TVR a inaintat o noua oferta pentru Telesport, pentru a semna alt contract. S-a emis si un comunicat in care se pune pierderea Ligii I pe seama angajatilor de la Directia economica, acestia uitand sa faca platile! Este o explicatie stupefianta, care spune totul despre profesionalismul cu care lucreaza „specialistii” de la departamentul economic al TVR.
„S-a pierdut un contract strategic”
„Conform contractului, in data de 10 ianuarie 2007, TVR avea obligatia de a achita una dintre transele pentru drepturile de televizare ale meciurilor din Liga I. Persoanele responsabile de efectuarea platilor din cadrul Directiei economice au omis, din neglijenta, sa emita ordinele de plata, prin urmare contractul a fost reziliat de drept de catre compania Telesport in 30 ianuarie 2007”, se explica in comunicatul TVR.
Tudor Giurgiu a luat foc. „E nepermis ca factori de decizie importanti din TVR, manageri cu experienta, sa puna institutia intr-o situatie atat de neplacuta. Era un contract strategic pentru TVR atat din punct de vedere al imaginii, al audientei, dar si al vanzarilor. Voi fi extrem de sever in aplicarea sanctiunilor”, a promis regizorul din fruntea postului public.
O singura data s-a mai intamplat, de-a lungul ultimului deceniu, ca TVR sa nu transmita meciurile dintr-un sezon (fie el de toamna sau de primavara) al campionatului intern.
Concurenta
Realitatea TV, Antena 1 si Prima TV, la panda
Horatiu Nicolau, seful Telesport, era ieri insensibil la zbaterile postului public: „Eu am avut, de-a lungul vremii, o relatie foarte buna cu TVR in general si cu Departamentul Sport in special. Din pacate, acum sunt in pozitia de garant al drepturilor de televizare”. „Nu ma intereseaza motivul pentru care n-au platit.
Au pus in pericol contractul cu LPF. Riscam sa ramanem fara drepturile TV. Le-am explicat celor de la TVR ca acel contract nu mai exista. Acum am patru oferte. Realitatea TV, Antena 1 si Prima TV s-au aratat interesate de „pachetul” TVR. De asemenea, postul public a facut o noua oferta. Luni voi trage linie. Si asa e foarte tarziu”, a incheiat Horatiu Nicolau, care a adaugat insa ca, „la oferte egale, prioritate va avea TVR, pentru ca pana acum a fost un partener serios”.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
