Politica externa: punct lovit. Cea interna: multe tinte ratate

entru Romania, cel mai bun an din punct de vedere politic si economic a venit cu intarziere de mai multi ani.
Invitarea Romaniei pentru a adera NATO a avut la baza mai mult o conjunctura externa si mai putin succesele interne ale politicii romanesti.
Din punct de vedere economic, cresterea este mai mult o recuperare a declinului din anii anteriori. Ceea ce este de remarcat este faptul ca se fac investitii importante si ca incep sa vina si in Romania companiile internationale mari, cu nume, fie prin achizitii, fie prin dezvoltarea unor afaceri de la zero.
Romania devine din ce in ce mai mult o piata atractiva pentru companiile straine, care au forta financiara de a dezvolta afacerile.
Spre deosebire de anii precedenti, cand politica interna era pusa pe primul loc, de cele mai multe ori in detrimentul celei externe, anul acesta raportul pare sa se fi schimbat. Cele mai multe dintre deciziile si demersurile pe care liderii politici le-au facut conduc catre aceasta concluzie.
Iar raspunsurile primite din partea cancelariilor occidentale si europene arata ca aceasta schimbare de abordare a fost oportuna.
Anul 2002 a inceput pentru romani cu dobandirea dreptului de a calatori liber in spatiul Schengen, fara vize. Bucuria a fost cu atat mai mare cu cat Romania era singurul stat candidat la UE supus obligativitatii vizelor. Ceea ce a urmat a confirmat insa unele dintre rezervele responsabililor europeni. Presa europeana a scris, in repetate randuri despre probleme provocate in strainatate de emigrantii romani, cazurile din Franta fiind de notorietate.
Insa, cea mai importanta zi politica a anului 2002 este, indiscutabil, ziua de 21 noiembrie, cand Romania a fost invitata sa adere la NATO. Discursul secretarului general al NATO George Robertson, prin care propunea sefilor de stat si de guvern din statele membre NATO sa accepte invitarea in Alianta a Romaniei, Bulgariei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Slovaciei si Sloveniei, ramane punctul de referinta. Liderii politici de la Bucuresti s-au grabit sa comenteze si sa salute decizia de la Praga, insa si de aceasta data dihotomia putere-opozitie nu a disparut.
Liderii puterii au vorbit despre schimbarile pe care le va aduce invitarea Romaniei la NATO, in timp ce reprezentantii opozitiei au subliniat pasii facuti pana la acest moment si, implicit faptul ca succesul li se datoreaza in mare parte si lor.
Doua zile mai tarziu, Romania polariza din nou atentia internationala. Motivul il constituia vizita la Bucuresti a presedintelui american George W Bush.
Evenimentul care incheie anul politic este summitul de la Copenhaga, reuniune la care Romania a fost reprezentata de presedinte, premier si ministri.
Tot in acest an, relatiile Romaniei cu UE au fost la un moment dat puse la incercare de acordul semnat de Guvernul de la Bucuresti cu SUA privind imunitatea militarilor americani in fata Curtii Penale Internationale, Acordul semnat la 1 august, a atras criticile mai multor responsabili europeni.S-a ajuns pana acolo incat presedintele Parlamentului European Patt Cox a scris Parlamentului roman sa nu aprobe acest acord. Ulterior, tensiunile s-au temperat, pentru ca Acordul a ramas pe linie moarta, nemaifiind trimis la Parlament.