Facultatea de Mine Petrosani lucreaza pentru export

De la 5.000 de locuri, cat avea inainte de 1996, Facultatea de Mine ofera acum 1.000. In plus
, domeniile si specializarile s-au diversificat. Astazi, facultatea are cinci domenii: inginerie civila, ingineria mediului, inginerie geologica, ingineria si managementul industrial si domeniul mine, petrol si gaze
cu specializarile inginerie si topografie miniera.

Inainte de '89, la Facultatea de Mine din Petrosani se bateau si 20 de candidati pe un loc. Cand era examenul de admitere, orasul era napadit de elevi si familiile lor. De cand cu restructurarea industriei, facultatea a supravietuit prapadului din minerit. Desi, la intern, oferta de locuri de munca pentru absolventi s-a imputinat si, proportional, interesul candidatilor, institutia a reusit sa-si pastreze profesorii. Ba chiar sa fie interesanta pentru "export". "Avem oferte de angajare in strainatate pentru absolventii nostri. Cele mai multe vin din Australia si Canada, tari cu un sector minier puternic. Din Australia, de pilda, am avut anul trecut 100 de oferte.

In Chile, cea mai mare mina de cupru din lume este condusa de romani scoliti aici, la Petrosani. Am avut un student care, dupa ce si-a luat licenta, a plecat in Austria, s-a angajat usor cu diploma din Romania, apoi m-a sunat si mi-a spus «Stiti, dom' profesor, am luat interviul pentru ca pe diploma mea scria ingineria mediului in minerit. Daca nu ar fi fost ultimele doua cuvinte
, probabil ca ar fi preferat un austriac in locul unui roman»", povesteste conf. univ. dr. ing. Ion Dumitrescu, decanul Facultatii de Mine din Petrosani.

Dupa 12 ani de cand Guvernul a pus cruce mineritului, acum politica s-a schimbat. In Petrosani nu mai vorbeste nimeni de inchiderea minelor, ba dimpotriva, de investitii si angajari. "Am inchis haotic minele si, abia dupa ce s-au jucat rusii cu robinetul de gaz, ne-am dat seama ca avem nevoie de carbune. S-ar putea sa ajungem ca ungurii, care dupa ce au inchis minele acum le redeschid, pentru ca la noi minele nu au cazut ca n-am mai fi avut resurse, ci pentru ca n-am facut investitii la timp
. Acum se pare ca au inteles si guvernantii ca, daca nu avem materie prima, nu avem nimic. Si ca sa faci un pix iti trebuie materie prima. La nivel international se vorbeste despre valorificarea resurselor de sub apa si de pe Luna si noi inchidem exploatarile de carbune, cand mai avem rezerve pentru cel putin 50 de ani", spune prof.univ.dr.ing. Nicolae Dima, rectorul Universitatii Petrosani.

Pentru Facultatea de Mine schimbarea politicii in domeniul energetic poate insemna o sansa si "la intern".

Deja, anul acesta, Compania Nationala a Huilei acorda 35 de burse studentilor care au performante deosebite. Bursa aduce unui student doar 5 milioane de lei vechi pe luna, dar fata de bursele acordate de stat, cel mult 2 milioane, este o suma frumusica.

In plus, rectorul universitatii si decanul facultatii asteapta ca si in Romania lucrurile sa intre pe un fagas normal. Pana acum, nici macar pentru vestita strategie de restructurare a mineritului, elaborata pe bani grei si pusa la gunoi, guvernantii n-au deranjat cu nimic specialistii facultatii. Nici cand au inceput sa o ia la vale peste casele oamenilor dealurile de la Borsa nu le-a cerut cineva sfatul. "Ingineria miniera nu are ca obiect strict exploatatia miniera. Specialistii pe care ii pregatim noi ar trebui sa fie cautati pentru orice problema legata de infrastructura acestei tari - cai ferate, drumuri, poduri, constructii industriale si civile. Ingineria geologica nu este apreciata, desi nu poti sa faci un bloc, un tunel, fara asta. Nu poti sa ridici o constructie de 15-20 de etaje, fara sa stii ce se intampla sub nivelul scoartei", explica decanul. Singurele intreprinderi din Romania care au venit sa "recruteze" specialisti, chiar de pe bancile facultatii, au fost Rigips Turda si Lafarge. De asemenea, Rosia Montana Gold Corporation a anuntat ca doreste angajarea a 40 de absolventi, dar dupa ce va obtine avizele pentru inceperea exploatarii.

Restructurarea din minerit si-a pus amprenta si asupra cursurilor facultatii. La postuniversitar, de pilda, au aparut cursuri de perfectionare precum "Inchiderea minelor" sau "Constructia haldelor de steril", iar la masterat - "Monitorizarea post-inchidere a lucrarilor miniere". De la 5.000 de locuri, cat avea inainte de 1996, Facultatea de Mine ofera acum 1.000. In plus, domeniile si specializarile s-au diversificat. Astazi, facultatea are cinci domenii: inginerie civila, ingineria mediului, inginerie geologica, ingineria si managementul industrial si domeniul mine, petrol si gaze cu specializarile inginerie si topografie miniera.

In viitor, indiferent daca sectorul minier se va revigora sau nu, daca firmele vor intelege sau nu utilitatea specialistilor, profesorii sunt convinsi ca facultatea va supravietui, in cel mai rau caz, doar pentru "export". "Cerere din afara exista. Si exista cazuri de facultati care pregatesc specialisti in minerit doar pentru alte tari. Va dau exemplu doar facultatile din Belgia si din Franta care asigura si pregatire strict pentru sectorul minier, desi in Franta si in Belgia minele s-au inchis de mult", ne incredinteaza rectorul.