Granita Uniunii Europene cu Ucraina a ajuns un ”no men's land” in Maramures

Autoritatile maramuresene au mari probleme cu intretinerea perimetrelor de protectie de la granita cu Ucraina. Desi e vorba de frontiera externa a Uniunii Europene, nimeni nu e dispus sa aloce bani pentru intretinerea acestor zone, conform legislatiei internationale. Obligatia revine administratiilor locale, insa alesii sustin ca nu au de unde sa scoata zecile de miliarde necesare defrisarilor, respectiv inlocuirii bornelor si indicatoarelor de la granita. Ei au facut lucrari doar unde era batator la ochi, astfel ca, la aceasta ora, fasia de frontiera e acoperita pe portiuni considerabile de lastaris si buruieni – o binecuvantare pentru eventualii transfugi.
Legislatia internationala prevede ca fasia de frontiera trebuie sa fie vizibila din aparatele de zbor, iar pentru asta se impune ca in zonele impadurite sa se rada absolut tot ce creste pe o latime de 10 metri de la linia de granita, insa pe o lungime de peste 160 de kilometri. De asemenea, in perimetrul respectiv trebuie amenajate cai de acces, astfel incat controalele sa fie cat mai usor de facut. Problema e ca autoritatile locale nu primesc niciun leu ca sa faca aceste lucrari, iar din bugetele proprii, si asa austere, nu isi permit asemenea investitii.

Calauzele au luat locul granicerilor pe cararile de munte
Astfel de lucrari nu s-au facut de mult timp la frontiera Maramuresului cu Ucraina. Gospodarii care locuiesc la granita povestesc ca, in munti, exista zone extinse pe care, de ani buni, nu le-a mai calcat picior de granicer, iar asta de teama jivinelor si a traseelor riscante.

Exista insa voci care spun ca lastarisul crescut pe fasia de granita si lipsa cailor de acces care sa permita verificari permanente pe fasie le-au dat aripi calauzelor. Oficial nu se vorbeste despre acest subiect. Povesti cu ucrainieni “cat casa” care cunosc carari secrete in munti circula insa, dar numai in cercuri restranse pentru ca oamenii “nu vor nenorocire la casa”.

Ca frontiera Maramuresului cu Ucraina e fortata de grupuri organizate de transfugi e un fapt necontestat. Politistii de frontiera au prins nu o data fugari din cele mai indepartate colturi ale lumii - spre exemplu Somalia - care au ajuns pe nepusa masa in Maramures.

Viseul nu poate ingriji cei 30 km de granita ai Romaniei
Cele mai multe incidente cu imigranti au fost inregistrate in zona Viseului. Autoritatile locale au in grija cea mai mare suprafata de granita din judet – 30 de kilometri – si recunosc deschis ca nu pot face fata cerintelor impuse de normativele europene in domeniul protectiei frontierelor.

“Am calculat cat ne-ar costa sa facem minimul necesar. E vorba de vreo 5 sau 6 miliarde pe care efectiv nu avem de unde sa le scoatem. In consecinta, am anuntat prefectura si autoritatile de la judet ca nu putem face fata daca nu ne da cineva bani. Granita nu e a orasului Viseu, ci a Maramuresului si a Romaniei. Sa faca atunci bine Maramuresul si Romania si sa gaseasca o solutie”, a declarat pentru eMaramures.ro primarul din Viseu de Sus, Vasile Ciolpan.

Acesta a mai explicat ca anul trecut a reusit sa faca rost de aproape o jumatate de miliard de lei vechi cu care intentiona sa faca lucrari de intretinere pe o suprafata mai restansa de la granita cu Ucraina. “Legea ne cere sa facem, dar e foarte greu si cand ai bani. E vorba de frontiera in munti si nu pe camp. Bornele trebuie duse cu elicopterul, trebuie sa mearga o echipa intreaga sa faca defrisari… Noi am facut licitatie si nu a venit nimeni”, s-a plans edilul din Viseu. El a declarat ca in anumite sectoare ale frontierei nu s-au mai facut defrisari de dinainte de 1989.

Primarii maramureseni nu mai vor sa administreze fasia de frontiera
Cu aceeasi problema se confrunta si celelalte localitati de la frontiera cu Ucraina. Nici macar municipiul Sighetu Marmatiei, care are unul din cele mai mari bugete din judet, nu isi permite sa faca lucrarile de intretinere conform standardelor impuse de UE.

In disperare de cauza, primarii si-au incercat sansele peste tot. Sesizarile lor au inceput sa curga anul acesta spre prefectul de Maramures, Gyongyike Bondi, consiliul judetean, dar si catre liderii partidelor. Alesii au cerut bani, dar mai ales sa li se ia de pe cap responsabilitatea intretinerii perimetrelor strategice pentru ca se tem ca vor primi sanctiuni pe viitor.

“Cunoastem aceasta situatie nefericita si incercam sa ii gasim cumva o rezolvare. Saptamana viitoare vom avea o intalnire cu autoritatile din localitatile de granita si vom face o evaluare a situatiei. Trebuie sa vedem de cati bani e nevoie si cum ii putem obtine. Singura sursa pentru a obtine bani e deocamdata guvernul. Cel mai probabil ca vom merge pe un proiect de hotarare prin care sa solicitam fonduri guvernamentale. Vom cere si ajutorul ocoalelor silvice ca sa avem forta de munca necesara”, a aratat repezentantul guvernului in teritoriu.