Vârsta retelelor de apa, la secret

Peste 70 km de retea din sistemul craiovean de alimentare
cu apa implinesc suta de ani in câteva luni, iar aproape 40 km merg pe 90. Aceste conducte, din fonta cenusie, au durata maxima de viata
de 100 de ani.

In subsolul Baniei salasluieste un adevarat dinozaur al erei serviciilor de utilitati publice din România - reteaua de alimentare cu apa potabila. Administratia Craiovei a facut publice in premiera, in urma cu câteva zile, date in masura sa alerteze orice factor de decizie in domeniu: 70 km de conducte sunt folosite din anii 1907 - 1908, alti 40 km apropiindu-se de venerabila vârsta de 90 de ani. Asociind acestor informatii ritmul de inlocuire a tevilor de maximum 4 km pe an, si asta dupa anul 1998, avem imaginea fidela a nepasarii autoritatilor publice si a operatorului de resort. Primarul Craiovei, Antonie Solomon, a recunoscut ca n-a stiut pâna acum de existenta acestor retele. „Stiam ca sunt vechi, dar nu atât de vechi. Inteleg acum ca nu mi s-a prezentat niciodata o situatie reala. Poate ca Regia Autonoma Apa (administratorul retelei - n.r.) nici n-a stiut ce are in curte. Oricum, din câte am inteles, aceste tevi din fonta sunt mai rezistente decât celelalte, insa problema e ca sunt prea batrâne si ca nu s-a investit nimic pâna acum pentru schimbarea lor“, a spus Solomon. Din totalul de 429 km ai sistemului de alimentare cu apa potabila al Craiovei, 42 km sunt din beton armat precomprimat, vechi de aproape 40 de ani, iar 119 km - otel mai batrân de 20 de ani, pâna la 50 de ani, ambele materiale fiind considerate usor corodabile, mai ales in cazul unei ape de proasta calitate si al unui sol agresiv din punct de vedere chimic, cum este clasificat cel din Banie. Aproximativ 160 km de retea sunt tevi din diferite tipuri de beton, dar mai noi - 25 - 30 de ani, precum si din azbociment, fonta ductila si polietilena. Aceste cifre sunt cuprinse intr-un studiu comandat de ARA (Asociatia Româna a Apei) in 2002, pentru stabilirea pierderilor din sistemul de alimentare cu apa al Craiovei, care, nu se stie inca din ce motive, a fost tinut intr-un sertar greu accesibil. Directorul general al Regiei Autonome Apa, Constantin Stamatoiu, a declarat ca abia in ianuarie 2007 i s-a prezentat acest raport. „Am cerut inca de acum doua luni, de când am venit la Regia Apa, studiile prin care s-au stabilit pierderile, precum si situatia conductelor - vechime, lungime, durata de viata etc. Mi-au fost predate niste documente, insa acest studiu a aparut abia in 2007“, a spus Stamatoiu.

Culmea afacerilor proaste

Pierderile efective din sistemul de alimentare cu apa al Craiovei sunt calculate dupa o metoda simpla: diferenta dintre volumul facturat de apa cumparata si volumul facturat de apa vânduta. In 2006, Regia Autonoma Apa Craiova a facturat 46,9% din apa cumparata de la Apele Române - 1,869 milioane mc, fata de 3,986 milioane mc.

Coeficientul de pierderi a ajuns la 53,1%, insa pierderile reale au fost stabilite la 43,1%, considerându-se ca 10% sunt pierderi inerente procesului tehnologic de tratare, pompare etc. Fata de anul 2003, risipa a scazut, insa doar cu 9,8%. Intre cauzele care conduc la aceste pierderi se numara, pe lânga cele deja amintite, legate de vechimea si calitatea conductelor, regimul defectuos de exploatare a retelelor - variatiile de presiune si consumul la pausal (necontorizat).

ISPA a inceput strâmb

Desi programul cu finantare europeana ISPA in care a fost inclusa si reabilitarea retelei de distributie a apei in Craiova a fost aprobat in 2000, componenta 3, care face referire la modernizarea sistemelor de canalizare si distributie, a fost urnita abia in 2005. Autoritatile de implementare au preferat sa demareze construirea Statiei de epurare de la Facai, lucrare departe de a fi finalizata, mai ales dupa ce firmei executante i-a fost reziliat contractul in 2006. Directorul general al Regiei Apa, Constantin Stamatoiu, spune ca in 2007 si 2008 vor fi inlocuiti circa 40 km de conducta. „Banii pe care ISPA ii acorda pentru proiectul de inlocuire a retelelor si instalatiilor defecte sau deteriorate - 12,6 milioane de euro - trebuie cheltuiti pâna in 2009. Noi speram sa-i consumam mult mai devreme, cel putin pe cei destinati schimbarii tevilor“, a afirmat Stamatoiu. Fondurile mentionate ar trebui sa mai acopere achizitionarea a 13.000 de apometre noi, sute de hidranti si vane, precum si reabilitarea unor rezervoare, bransamente etc.